Ziua Culturii Nationale – George Enescu @BCU Iasi

expozitie-george-enescu-big

Cu ocazia zilei de 15 ianuarie declarată Ziua Culturii Naţionale, omagiem un alt nume sacru al culturii române, pe George Enescu (1881-1955), compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 135 de ani.

Dacă Eminescu a rămas în conştiinţa tuturor ca muzician al poeziei, Enescu, compozitor şi interpret de geniu, este considerat luceafărul muzicii româneşti. De la Légende, compusă la nouă ani, la Andantino malinconico, compus la șaizeci, Enescu ne-a lăsat o adevărată comoară muzicală constând în piese pentru vioară, în lucrări de cameră într-o varietate de genuri pentru instrumentul său preferat, simfonii şi opera Oedip.

După absolvirea Conservatorului din Viena cu medalia de argint, îşi continuă studiile la Conservatorul din Paris (1895-1899), urmând ca în ziua de 6 februarie 1898 să-şi facă debutul în calitate de compozitor cu suita simfonică Poema Română, op. 1. În acelaşi an, începe să susţină recitaluri de vioară la Bucureşti. Admirat de Regina Elisabeta a României era deseori invitat să interpreteze piese pentru vioară în Castelul Peleş din Sinaia. Din primii ani ai secolului XX datează compoziţiile sale mai cunoscute, cum sunt cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestră (1903), prima sa Simfonie (1905) şi Şapte cântece pe versuri de Clément Marot (1908).

Activitatea sa muzicală alternează între Bucureşti şi Paris; întreprinde turnee în mai multe ţări europene, printre partenerii săi prestigioşi numărându-se Alfredo Casella şi Louis Fournier. În 1915 are loc prima ediţie a concursului de compoziţie „George Enescu”, în cadrul căruia compozitorul oferea câştigătorilor, din veniturile sale proprii, sume de bani generoase, precum şi şansa interpretării acestor piese în concerte. După război îşi continuă activitatea, activând în România şi Franţa. De neuitat au rămas interpretările sale ale Poemului pentru vioară şi orchestră de Ernest Chausson şi ale Sonatelor şi Partitelor pentru vioară solo de Johann Sebastian Bach. Face mai multe călătorii în Statele Unite ale Americii, unde a dirijat orchestrele din Philadelphia (1923) şi New York (1938).

Activitatea sa pedagogică capătă de asemenea o importanţă considerabilă, printre elevii săi numărându-se violoniştii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux şi Yehudi Menuhin. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, rămas în Bucureşti, are o activitate dirijorală bogată, încurajând şi creaţiile unor muzicieni români, precum Mihail Jora, Constantin Silvestri, Ionel Perlea şi Sabin Drăgoi. Din 1946 se stabileşte la Paris, printre ultimele creaţii numărându-se Cvartetul de coarde op. 22 nr. 2, poemul simfonic Vox Maris op. 31 şi Simfonia de cameră op. 33.

George Enescu este unul dintre cei mai autentici reprezentanţi ai sufletului românesc, în întreaga lume, un artist executant complet, de reputaţie înaltă, şi un creator dintre cei care vor rămâne în cultura europeană. Ca om, înseamnă, prin nemaipomenita sa contopire cu arta, prin dragostea de iniţiere şi sprijin pentru cei care vin după el, un nou soi de frumuseţe, care ne face să fim mândri că e român”.

Expozitia poate fi vizitată gratuit până pe 15 februarie 2016.

INFO

Biblioteca Centrala Universitara Iasi

Adresa: Strada Păcurari 4 / 700511 Iaşi, România

Telefon: +40 232 264245

Fax: +40 232 261796

Email: bcuis@bcu-iasi.ro

Web: www.bcu-iasi.ro

PE ACEEASI TEMA:

Expozitia “Minunata lume a cărţilor în limba germană pentru copii şi tineret”

”Dor de duca”, expozitie de carte la BCU Iasi

Expoziția „Cărțile copilăriei și ilustratorii lor”

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Fratelli On AIR|Live continua cu… VITA DE VIE!

One, two, three, byron! @The Trumpets

Showlandia prezinta spectacolul “Calatorie in lumea desenelor”

Applebum Romanian Tour @Underground Pub

Scrie un comentariu: