”Viata, patimile si cintecele lui Leonard Cohen”, editie adaugita, de Mircea Mihaies, in librarii

mircea-mihaies-viata-patimile-si-cantecele-lui-leonard-cohen

Scriitor de forta, dar si celebritate a muzicii, Leonard Cohen a stirnit mereu controverse, de la primele versuri, considerate a fi la limita pornografiei, pina la retragerea sa, la sfirsitul secolului trecut, intr-o manastire budista (autoizolare intrerupta brusc pentru a reveni spectaculos, la inceput de mileniu, in lumea muzicii cu un nou album). Apreciat mai intii ca scriitor si abia spre batrinete recunoscut ca un muzician de prim rang, Cohen s-a dovedit original si in felul in care a decis sa-si traiasca viata.

 „Viata, patimile si cintecele lui Leonard Cohen e cel mai frumos omagiu pe care i-l puteam aduce marelui disparut.” (Mircea Mihaies)

Toate acestea, dar si multe alte aspecte inedite ale vietii si carierei unuia dintre cei mai indragiti artisti ai lumii sint surprinse de Mircea Mihaies in volumul Viata, patimile si cintecele lui Leonard Cohen, aparut in editie adaugita la Polirom, disponibil si in format digital.

Vreo doua decenii si jumatate, intre 1968, cind hitul «Suzanne» l-a transformat,  pentru un sezon, in vedeta, si 1992, cind albumul The Future i-a adus faima planetara, Leonard Cohen a fost un cintaret de penumbra: compunea, cinta, inregistra discuri, se bucura de excelente articole de presa – si atit. Colegii il admirau, producatorii continuau sa-i editeze cintecele, dar fanii stateau departe de discurile sale. Ani in sir, numele i s-a rostit respectuos, dar oarecum in treacat. Arareori, cite o vedeta a zilei ii prelua o piesa. Era omagiul breslei norocoase adus bardului enigmatic, poetului, romancierului si seducatorului cu vorbire lenta si maniere parca nepotrivite cu lumea in care se nascuse. Un ins contradictoriu, de altfel: un rebel  conformist, care stingea intregul patos al fiintei in chistocul unei tigari.(Mircea Mihaies)

Lumina se schimba, pagina se intoarce, mingiierea se fringe, gheata se topeste, umbra se stinge, sticla se sparge, vestea soseste – iar lumea nu va mai arata ca inainte, lumea nu va mai fi ce-a fost, ca atunci cind vorbeai sau scriai sau cintai cuvintele sortite s-o cuprinda si sa-i hotarasca intelesul o data pentru totdeauna.” (Leon Wieseltier)

Mircea Mihaies (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de literatura engleza si americana la Universitatea de Vest din Timisoara. Intre 2005 si 2012 a fost vicepresedinte al Institutului Cultural Roman. Redactor-sef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe in oglinda (1989), Cartea esecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia in rosu (1990, in colaborare cu Adriana Babeti si Mircea Nedelciu), Cartile crude. Jurnalul intim si sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus in Statele Unite in 2014), Despre doliu. Un an din viata lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce ramine. William Faulkner si misterele tinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist si visator (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016) (Premiul „Cartea Anului 2016”, acordat de revista Romania literara, Premiul „Scriitorul anului 2016”, Uniunea Scriitorilor din Romania, editia I). A primit de cinci ori Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania. A publicat sase volume in colaborare cu Vladimir Tismaneanu. Lucreaza la o biografie fictionala a personajului Molly Bloom.

INFO

Editura Polirom

www.polirom.ro

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Lansarea proiectului „În vreme de război. Iaşul în perioada 1914-1919″ la BCU Iaşi

Auditii pentru Corul Marii Uniri la Ateneu

Balul Bobocilor 2017 / U.N.A.G.E Artium

Marionnette Show prezinta ”Iepurele si ariciul”

Scrie un comentariu: