Titluri semnate de Nicolae Manolescu, Ioan Es. Pop, Magda Carneci, Dan Sociu, in pregatire la Cartea Romaneasca

Pentru primul trimestru al anului 2011, Editura Cartea Romaneasca va propune titluri noi din toate domeniile editoriale pe care le are in portofoliu. Astfel, in colectia “Proza” vor aparea romanele Dulcea poveste a tristului elefant de Diana Adamek – o replica la romanul Calatoria elefantului de Jose Saramago, FEM de Magda Cirneci – o incursiune nonconformista in meandrele fiziologice, psihice si metafizice ale unui personaj feminin generic, Pe mina femeilor de Felix Nicolau – “roman decapotabil”, impartit in douazeci de capitole denumite capote, pe care cititorul le poate ordona dupa vointa proprie; in colectia “Poezie” – antologia Cu gura uscata de ura. Poezii de dragoste de Dan Sociu – o selectie de poezii erotice din volumele publicate pina acum si alte citeva texte inedite, precum si volumul Unelte de dormit. Cu 11 desene de Dumitru Gorzo de Ioan Es. Pop; in colectia “Critica si Istorie literara” – volumul Teme de Nicolae Manolescu – o antologie de autor, care dezvaluie inca o data discernamintul in alegerea lecturilor si rafinamentul inegalabil al unui mare cititor si Benzile desenate si canonul postmodern de Ion Manolescu o polemica fata de inertiile gindirii culturale elitiste, ca si fata de spiritul estetic conservator.

DIANA ADAMEK, Dulcea poveste a tristului elefant

Romanul prilejuieste, in pagini cu accente de realism magic, dar si cu multe secvente comice, o meditatie inedita despre timp si stingere, despre poruncile intunecate ale legilor, oferind insa, nu in ultimul rind, o imagine a Europei renascentiste, macinata de razboaie, spaima de demoni si boli misterioase (cum va fi si “ciuma dansului”), deschisa insa spre nou, spre inventii si trairea febrila a clipei.

Dulcea poveste a tristului elefant e un roman despre creatie, timp si dragoste, care poate fi inteles si ca replica (un drum intors) la romanul lui Jose Saramago, Calatoria elefantului.

MAGDA CARNECI, FEM
Romanul FEM de Magda Cirneci este un volum de proza vizionara, o incursiune nonconformista in meandrele fiziologice, psihice si metafizice ale unui personaj feminin generic, de la cea mai frageda virsta pina la prima adultitate. O Seherazada contemporana ii relateaza iubitului ei care o paraseste cele mai stranii si intime trairi legate de cresterea ei intru feminitate.

Combinatie de povestire, poem in proza, analiza psihanalitica si marturie spirituala, FEM se vrea un fel de scriere initiatica, in afara genurilor literare curente, despre ce ar putea sa insemne deschiderea emotionala a fiintei umane catre niveluri de sensibilitate si de intelegere mai putin explorate si cunoscute deocamdata.

Cocktail de genuri literare – de la povestire la poem in proza, de la jurnal de vise la marturisire spirituala – FEM este o carte surprinzatoare, neobisnuita, curajoasa si provocatoare.

FELIX NICOLAU, Pe mina femeilor
Pe mina femeilor este un roman construit pe principiul hiperliteraturii, in sensul ca permite saltul peste inlantuirile cauzale ale intrigii. De aceea este subintitulat “roman decapotabil”, impartit in douazeci de capitole denumite capote, pe care cititorul le poate ordona dupa vointa proprie.

Experimentul narativ este sustinut de umor si eficacitatea maxima a scriiturii, astfel incit suspansul lecturii sa nu fie afectat. O alta noutate este rularea unui set de personaje care isi schimba identitatea sau regnul de la un capitol la altul, chiar daca numele lor ramin neschimbate. Eliberat de o individualitate strimta, personajul devine imprevizibil, straniu si comic, ceea ce exclude plictiseala.

Vraji si acrobatii intr-un roman decapotabil prevazut cu douazeci de capote pe care orice cititor le poate schimba dupa chef, nevoie sau din pura disperare.

IOAN ES POP, Unelte de dormit. Cu 11 desene de Dumitru Gorzo

“Penultimul debut remarcabil din poezia optzecista este al lui Ioan Es. Pop cu Ieudul fara iesire (1994), nu intimplator aparut abia dupa revolutie. Nici aceasta prima carte, nici urmatoarele n-ar fi putut aparea inainte. (…) Grotescul, burlescul, calambururile nu impiedica poezia lui Ioan Es. Pop sa atinga uneori o puritate exceptionala a tragicului.”(Nicolae Manolescu)

“Este limpede ca 1994, 1996 si 1999 – ieudul fara iesire, porcec si pantelimon 113 bis – configureaza o geografie hipnotica a mortii vii si a agoniei ca traire substantiala. O harta a suferintei expiatorii de unica forta si frumusete in poezia noastra de dupa 1989. Ma intreb: oare se poate merge mai departe? Unde? Si cum?” (Dan C. Mihailescu)
“Suferinta nu e impersonala, abstractizata, ca in versurile solarului Nichita Stanescu, ci concreta, bine infipta in carnea eroului liric. Poetul intoarce versurile si imaginile pe toate fetele, cu o dexteritate de invidiat, pentru a prinde cit mai multe dintre nuantele acestei nenorociri, ale dezastrului individual.” (Daniel Cristea-Enache)
DAN SOCIU, Cu gura uscata de ura. Poezii de dragoste
Volumul Cu gura uscata de ura. Poezii de dragoste contine  o selectie de poezii erotice din volumele publicate pina acum si alte citeva texte inedite, o selectie din cele scrise in perioada 2005-2009.

“Lui Dan Sociu ii ies foarte bine poeziile de dragoste. In primul rind, pentru ca au un destinatar. Apoi, pentru ca dozeaza excelent combinatia de autoironie si patetic, de prozaic si liric, fara sa derapeze intr-o parte sau alta. Dragostea din poemele lui n-are nimic explicit metafizic, dar nici nu apare minimalizata prin dezangajarea afectiva si abandonul notatiei psihologizante in favoarea celei neutru-comportamentale.” (Alex Matei)

NICOLAE MANOLESCU, Teme
Intre 1971 si 1988, Nicolae Manolescu a publicat sapte volume de Teme, carti asteptate mereu cu sufletul la gura, cu emotia intilnirilor memorabile. Actuala reeditare este o antologie de autor, care dezvaluie inca o data discernamintul in alegerea lecturilor si rafinamentul inegalabil al unui mare cititor.
“Temele lui sint de fapt niste lecturi – mereu infidele -, meditatii mutate intr-un spatiu mai singuratic, acolo unde sinele viseaza idei, unde textul e asediat de o nefericire aparent rasfatata – aceea de a spune prea mult sau poate prea putin. De aici, notatia fulguranta, protocolul infrint al confesiunii – o confesiune discreta, fara broderia concesiva a sentimentelor – si tot din aceasta pricina, un fel de dialog murmurat in primul rind cu cartile. Pentru ca, desi din temele criticului nu lipsesc nici paranteza morala, nici parerea sociologica, ispita ultima este literatura. (Virgil Ierunca)

“Temele sint un gen aparte, relaxat si cu o componenta subiectiva predominanta. Caci lecturile sint, pentru criticul nr. 1 al literaturii noastre contemporane, si un prilej de a regasi clipele de intensa traire din copilarie si adolescenta, de a intra in dialog de idei cu mari autori ai literaturii universale, de a-si dubla meditatiile prilejuite de carti, cu momente ale propriei existente. Calatorind prin lumea livresca, el confrunta mereu adevarurile literaturii cu acelea ale vietii, te face partas la bucuria descoperirilor (si de sine) mediate de carti, iti stirneste pofta de a citi sau reciti altfel opere fundamentale.” (Adriana Bittel)

ION MANOLESCU, Benzile desenate si canonul postmodern
Amatorii de pariuri culturale vor gasi in Benzile desenate si canonul postmodern nu numai schita imprevizibila si deseori fluctuanta a fenomenului literar autohton dupa 1989, dar si pronosticurile autorului, cu gradul lor de realizare sau esec. Polemica fata de inertiile gindirii culturale elitiste, ca si fata de spiritul estetic conservator (care ofera, totusi, un tampon util efectelor excesive ale relativismului valoric), cartea adreseaza citeva posibile provocari intelectuale diferitelor categorii de cititori, incercind sa acopere gusturi, asteptari si niveluri de receptare nuantate : cronici de intimpinare ale unor best-seller-uri romanesti si universale, articole de teoria imaginii (aplicate benzii desenate, desenului animat sau video-clipului), studii de istoria literaturii (vizind redefinirea notiunii si o reevaluare a cimpului cultural autohton), manifeste si articole programatice (in care sint demontate o parte dintre prejudecatile sistemului critic romanesc, inainte si dupa 1989).

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Discuţie despre lucrarea ”Banner” (de Dan Acostioaei) cu Dan Acostioaei şi Nebojša Milikić, moderată de către Vahida Ramujkić.

Russian Cossack State Dance Company, cea mai buna companie ruseasca din lume vine la Iasi

Seara de film german: Herta Müller – Alfabetul fricii(2015, 56 min)

Artisti romani participa la Designblok – Prague Design and Fashion Week 2017

Scrie un comentariu: