Spectacol de muzică veche lăutărească @Ateneul din Iasi

Ansamblul „Teodor Burada” al UNAGE vă încântă marți, 6 iunie 2017, pe scena sălii Mari de spectacole „Radu Beligan” a Ateneului din Iași începând cu ora 19.00.

Ansamblul „Teodor Burada” al UNAGE are în proiect promovarea şi tezaurizarea valorilor naţionale perene, valorificarea în practică a culegerilor folclorice şi promovarea folclorului apropiat de filonul autentic. Pe langă latura spectaculară a concertelor, „Teodor Burada” susţine prin intermediul concertelor sale şi factorul educaţional al tinerilor, al studenţilor din cadrul Universităţii şi nu numai.

De-a lungul timpului au fost puse în practică elemente de sintaxă folclorică incluzând repertoriul neocazional dar și ocazional, țărănesc vs lăutăresc, arhaic vs modern. Adiacent ansamblului avem și un Cerc de folclor sub aceeași titulatură, ”Teodor T. Burada”, ce realizează anchete de folclor în localități rurale din România în scopul valorificării elementelor de folclor.

Fiul Boierului Tudorache Burada, Teodor T. Burada a pus bazele unei etnomuzicologii serioase și conștiente, iar noi ieșenii ne mândrim cu prezența lui în capitala Moldavă și încercăm să îi păstrăm viu numele în mijloc de secol XXI grație dăruirii sale pentru valorile inestimabile ale satului. Acest aspect justifică și titulatura ansamblului.

Ansamblul a fost înfiinţat în anul 2006 şi implică trei formaţiuni distincte în scopul surprinderii complexului sincretic folcloric: diferite forme de taraf cu specific zonal, orchestra de muzică populară, soliști vocali și grupul vocal-tradiţional. Afiliat grupului studențesc este o pepinieră -Ansamblul „Teodor Burada” junior format din copii ai cercului de muzică ce aparține Școlii de Televiziune „Just smile” din Iași.

Dirijorul ansamblului este lect. univ dr. Ciprian Chiţu în cadrul U.N.A.G.E. la disciplinele Folclor muzical şi Teorie, solfegiu şi dicteu. Ansamblul îşi susţine în mod curent concertele și spectacolele pe scena Ateneului Ieșean dar s-a afirmat și pe plan național și internațional, concertând pe scene de prestigiu precum Filarmonica din Cernăuți, Ucraina sau Filarmonica „Moldova” Iași, festivaluri de folclor internaționale precum „Arcanul” din Rădăuți sau Cătălina din Iași. Ansamblul a apărut și în nenumărate emisiuni la Televiziunea Națională sau pe calea undelor La Radio Iași sau Radio Trinitas.

Referitor la repertoriu abordat astăzi, formează un experiment și pentru noi, deoarece nu se pliază în profunzime pe profilul ansamblului și fac referire aici la muzica minorităților rrome sau la foclorul lăutăresc de sorginte orășenească. Am abordat folclorul rromilor deoarece majoritatea lăutarilor din ţara noastră au fost de origine rromă şi acest lucru nu miră pe nimeni.

De ce diacronism?! Deoarece vom prezenta cronologic unele numărători, ghicitori din folclorul copiilor rromi, celebrul cântec „Loly phabay” („Mărul roșu”), melodii preluate din folclorul de mahala a lui Anton Pann din culegerea „Spitalul amorului” vom continua pergrinajul nostru prin minerul brut al folclorului lăutăresc moldovenesc sau transilvănean al incipitului de secol XX ce l-a inspirat ulterior pe compozitorul George Enescu cu celebra melodie „Am un leu și vreau să-l beu”.

Urmează Bucureștiul din prima jumătate a secolului XX cu celebrii lăutari Cristian Vasile sau Zavaidoc. Ambii amorezați de frumoasa Zaraza, dragoste ce duce către un destin tragic pentru toți trei. Marin Teodorescu alias Zavaidoc a fost cu siguranţă cel mai mare cântăreţ interbelic. A fost fiul altui cunoscut lăutar, Tănase Teodorescu, apreciat viorist şi ţambalagiu. Talentul şi virtuozitatea lui Marin Teodorescu au fost recunoscute chiar în timpul vieţii sale de însuşi George Enescu, cei doi prezentând pe front, în timpul Primului Război Mondial, spectacole muzicale menite să ridice moralul soldaţilor şi ofiţerilor români. Multe din cântecele lui Marin Teodorescu au devenit şlagăre ale muzicii lăutăreşti, ele fiind ascultate şi în prezent cu deosebită plăcere şi nostalgie. „De când ne-a aflat mulțimea” este la origine o horă nemțească, boierească, un șlagăr cântat printre tango-urile revitalizate în stil românesc din perioada interbelică.

A doua jumătate a secolului XX aduce lăutăria „veche” acompaniată în stil tradițional de taraf mic promovată deja și de mass-media din vremea respectivă (radio, televiziune și Casa de discuri Electrecord). Aici avem o întreagă pleadă de lăutari și cântăreți celebri precum Gabi Lunca, Dona Dumitru Siminică, Ion Onoriu, Toni Iordache etc. Ușor am ajuns la contemporaneitate unde vom vedea forme melodice mai evoluate din punct de vedere timbral dar și structural- armonic, vom trece prin repertoriul Clejaniului de astăzi (localitate de tradiție lăutărească cercetată cu lux de amănunt de etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu) ajungând până la genuri quasi-simfonizate ale Lăutarilor din Chișinau.

Din punct de vedere sintactic repertoriul include cântece propriu-zise de stil vechi, interpretate de solişti şi grup vocal, melodii vechi instrumentale lăutărești dar și cântece propriu-zise de factură modernă cu înveșmântări tonal-funcționale. Din punct de vedere al repartiției zonale predomină (cum e și firesc) zona de nord a Dunării având drept graniță sudul Carpaților Meridionali. Nu puteam eluda Oltenia –zonă cu influențe preponderent lăutărești.
„Nu exista petrecere fără lăutari, iar aceştia proveneau din rândul ţiganilor şi nu era nicio ruşine, era ceva normal.

Am abordat folclorul rromilor deoarece majoritatea lăutarilor din ţara noastră au fost de origine rromă şi acest lucru nu miră pe nimeni”.

Nu exista petrecere fără lăutari, iar aceştia proveneau din rândul ţiganilor şi nu era nicio ruşine, era ceva normal. De-a lungul anilor, unii dintre aceşti interpreţi de muzică populară şi-au câştigat o reputaţie de neegalat, asemănătoare chiar cu cea a unor vedete ale teatrului de atunci şi nu numai. Unii dintre aceşti interpreţi au intrat şi chiar au reuşit să rămână în istoria muzicii populare, fiind acum văzuţi şi daţi ca exemple” Dumitru Pop.

BILETE

Biletele au fost puse în vânzare la prețul de 10 lei și pot fi achiziționate on-line de pe site-ul www.ateneuiasi.ro sau direct de la casieria Ateneului de luni până vineri în intervalul orar 10.00 -16.30 sau cu o oră înaintea începerii spectacolului.

INFO

Ateneul din Iași

Strada Ion Creangă nr.14, 700320, Iaşi

Telefon/ Fax: 0232 261 846,

E-mail: office@ateneuiasi.ro

Web: www.ateneuiasi.ro

FB: www.facebook.com/AteneulDinIasi

PE ACEEASI TEMA:

Spectacol de teatru „Un tramvai numit Dorință”, la Depou CTP Gară

Amintiri din copilarie @Ateneul din Iasi

”Afrodizzy” – Luiza Zan si ghitaristul Iulian Pavelescu in concert @Ateneul din Iasi

Spectacol de dans si teatru “Parfum, culoare, sunet”

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Iasul Medieval 2017

Programul de lucru cu publicul pe perioada verii la Biblioteca Județeană „Gh. Asachi”

Bienala Internațională de Pictură Chișinău 2017 – selectie de lucrari expuse la Iasi

“Niveluri de realitate 3” @Galeria apARTE

Scrie un comentariu: