Redeschiderea pentru public a Palatului Culturii

poster-expozitii-palatul-cu

Echipa Complexului Muzeal National MOLDOVA Iasi are bucuria de a anunta redeschiderea pentru public a Palatului Culturii in data de 27 aprilie 2016, Ziua Portilor Deschise la palat. Vizitatorii se vor bucura intre orele 10.00 – 17.00 de intrare gratuita.

Palat al muzeelor, efigie a orașului Iași și reper al culturii naționale, Palatul Culturii a fost readus la măreția de altădată, reintrând în circuitul cultural național, după un amplu program de consolidare şi reabilitare, derulat în cadrul proiectului guvernamental „Reabilitarea monumentelor istorice din România” cu finanţare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi implementat în perioada 2008 – 2016 de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii.

Ziua Porților Deschise la Palatul Culturii, eveniment programat pentru miercuri, 27 aprilie 2016, va constitui o ocazie specială pentru public de a vizita, în mod gratuit, expoziții organizate de cele patru muzee de talie națională, din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Știinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, Muzeul Etnografic al Moldovei și Muzeul de Artă.

Evenimentul inaugural va fi marcat prin deschiderea mai multor expoziţii temporare ce vor etala piese de excepţie din colecţiile acestor muzee, la care publicul vizitator nu a avut acces în perioada în care Palatul Culturii a fost închis pentru restaurare.

Muzeul de Artă aduce în atenţia publicului iubitor de artă nume celebre ale artei româneşti, lucrări semnate de Octav Băncilă, Ştefan Dimitrescu, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Camil Ressu, Iosif Iser, Gheorghe Anghel, Corneliu Medrea, Ştefan Popescu, Rodica Maniu, Nutzi Acontz, Marius Bunescu, Nicolae Dărăscu, Dumitru Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Jean Al. Steriadi, Ion Teodorescu-Sion, etalate în cadrul expoziției Maeştri artei interbelice româneşti în colecţiile Muzeului de Artă Iași.

Proiectul SIMAP – Sistem inovativ de mediere artistică interactivă destinat valorificării patrimoniului de artă al muzeelor din România este un proiect-pilot de cercetare colaborativă care propune o nouă abordare privind valorificarea patrimoniului cultural. Cercetarea este realizată prin colaborarea între diferite entități de cercetare-dezvoltare și inovare (Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – CMNM) și o companie IT (Romsoft SRL).

Sistemul inovativ de mediere include un sistem informatizat de management al colecției construit pe o selecție de opere din perioada modernă a artei românești aflate în patrimoniul Muzeului de Artă din Iași, reprezentative datorită valorii artistice și interesului tematic pe care îl suscită. Expoziţia de pictură Maeştrii picturii româneşti în patrimoniul Muzeului de Artă Iaşi, realizată în cadrul acestui proiect, reunește 30 de lucrări de pictură realizate de importanţi pictori români cum ar fi Ghe. Panaiteanu Bardasare, Gh. Popovici, C.D. Stahi, N. Grigorescu, Th. Aman, Şt. Luchian, Th. Pallady, Şt. Dimitrescu, N.N. Tonitza, Şt. Luchian, capodopere ale artei româneşti.

Cu scopul de a ilustra concret discursul artistic al breslei actuale ieşene, expoziţia temporară Artişti ieşeni contemporani reuneşte lucrări de pictură şi sculptură ale celor mai importanţi exponenţi ai artei, care activează în cadrul UAPR – filiala Iaşi (Dan Hatmanu, Dan Covătaru, Valeriu Gonceariuc, Liviu Suhar, Jeno Bartos, Ilie Bostan, Bogdan Bârleanu, Atena Simionescu, Constantin Tofan, Mircea Eugen, Mihai Voicu, Dragoş Pătraşcu, Gabriela Agafiţei, Valentin Sava, Felix Aftene, Zamfira Bârzu, Gabriela şi Sabin Drînceanu, Val Gheorghiu, Valentina Druţu, Marcel Pavel, etc) continuatori ai primei Şcoli de Belle Arte din ţară, inaugurată la Iaşi odată cu prima Pinacotecă, în 1860.

Muzeul de Istorie a Moldovei deschide expoziția temporară Curtea Domnească din Iași: o istorie redescoperită, organizată în spațiile care pun în valoare ruinele Curții Domnești, scoase la iveală cu prilejul recentelor lucrări de consolidare – restaurare a Palatului Culturii din Iași. Atestată documentar în anul 1434, Curtea Domnească din Iași este locul unde s-a scris istoria Moldovei vreme de câteva secole. Colecțiile de arme albe și de foc, expuse cu acest prilej, dau viață vechilor ziduri evidențiind rolul de reședință fortificată, supusă mereu asalturilor militare. Spade medievale, shamshir-uri și iatagane, primele arme de foc, piese de artilerie și ghiulele de tun evocă vremurile eroice din istoria vechii capitale a Moldovei. Câteva stampe de epocă stau mărturie asupra acestor episoade, făcând cunoscută înfățișarea Iașilor în mediul occidental, încă din veacul al XVIII-lea.

Muzeul Etnografic al Moldovei deține o colecție importantă de instalații, între care unele unice, cum ar fi cea mai mare oloiniță din România. O parte reprezentativă din această colecție este inclusă în expoziţia organizată la redeschiderea Muzeului, Cotidianul țărănesc: inventivitate şi măiestrie, având ca temă instalațiile țărăneşti folosite în industria alimentară tradițională, respectiv instalațiile pentru curățarea (vânturători) şi măcinarea (pive, râşnițe, moară) semințelor folosite în alimentație (grâu, porumb, mei, cânepă, floarea soarelui, semințe de dovleac) şi instalațiile pentru stoarcerea uleiului şi mierii, respectiv teascurile şi presele (oloinițele). Ca element de noutate este şi colecția de mijloace de transport, reprezentată selectiv acum prin sarabana (căruță) şi săniile (sania de mână pentru dus la moară, sania de călătorie – troică, sanceul pentru nutreț), ilustrative pentru sezonul cald şi, respectiv, rece.

Expoziția Sărbătoarea: artă şi spiritualitate surprinde satul în momentele cu încărcătură specială pentru locuitorii săi, când aceștia experimentează dimensiunea sacră şi festivă a timpului, încetează lucrul şi se manifestă plenar ca persoane comunitare, socializând în familie, în comunitatea bisericii şi în cadrul grupului social de care aparțin: gospodari, flăcăi sau nubile, copii etc. Tema sărbătorii va fi abordată din punct de vedere ritual, ceremonial, festiv şi alimentar. Sărbătoarea laică este prezentată prin costume din toate zonele Moldovei, în dispunere de horă, optând pentru 30 de costume de flăcăi şi nubile, piese vestimentare de mare spectaculozitate. Sărbătoarea religioasă este reprezentată prin iconografie şi recuzită ceremonială şi rituală, cu accent pe perioada pascală. Cu această ocazie, publicul are prilejul să vizioneze o parte din colecțiile de icoane şi de ouă încondeiate, precum şi piese textile cu destinație de ofrandă adusă bisericii. Sărbătoarea în familie presupune surprinderea atmosferei din casa tradiţională, cu accent pe alimentul ceremonial şi masa festivă. Acest aspect permite expunerea lemnului artistic şi a ceramicii decorative din colecţiile Muzeului Etnografic al Moldovei.

Instrumente de Muzică Mecanică în colecţiile Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” este expoziţia temporară propusă publicului de acest muzeu, la redeschiderea Palatului Culturii. Aceasta reprezintă un parcurs vizual şi sonor ce permite (re)descoperirea fascinantei lumi a automatelor muzicale, cu întreaga ei paletă de aparate care îi aparţin: cutii muzicale, organete, ceasuri şi albume cu mecanism muzical, simfonioane, polifoane, piane mecanice şi pianole ş.a. Spre deosebire de instrumentele clasice care necesită aptitudini interpretative, cutiile muzicale cu lamele, corzi, clopote sau tuburi sonore sunt acţionate    printr-un mecanism cu arc ce declanşează automat melodia înregistrată pe suport. Parcursul se doreşte a fi unul al poveştii, promenada muzicală aducând  nostalgia cutiilor muzicale cu cilindru sau disc (organete, simfonioane, polifoane, flaşnete ş.a.), foarte răspândite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în ţara noastră. Începutul secolului al XX-lea constituie „vârsta de aur” a muzicii mecanice. Odată cu trecerea timpului, dezvoltarea tehnicii a permis ca locul cutiilor muzicale să fie preluat de aparate mult mai uşor de utilizat şi întreţinut, precum fonograful, gramofonul şi patefonul. La începutul secolului al XX-lea, cei mai mulţi fabricanţi de cutii muzicale au ieşit din afaceri, orientându-se spre alte domenii generatoare de profit. Periplul muzical evocă, în plus, contextul socio-cultural în care au fost propuse ambientului civilizaţiei tehnice aceste instrumente.

Cu acest prilej, publicul va putea vizita două expoziţii itinerante de excepție, special prezente la Iași pentru a marca redeschiderea Palatului Culturii: Aurul şi argintul antic al României, proiect expozițional al Muzeului Naţional de Istorie a României în care și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași contribuie cu piese de tezaur şi Artă şi ceremonial la mesele regale, organizată de Muzeul Naţional Peleş.

Sunteti asteptati așadar, miercuri, 27 aprilie 2016, între orele 10.00 și 17.00, la Ziua Porților Deschise la Palatul Culturii, pentru a redescoperi această adevărată bijuterie arhitecturală și expozițiile inaugurate cu această ocazie.

INFO

Complex Muzeal Moldova

www.muzeul-moldova.ro

www.facebook.com/complexul.moldova

PE ACEEASI TEMA:

Concert extraordinar „La Clave și prietenii” in Sala Voievozilor

Serata Procopiu la Palat: intalnirea lunii iunie

„Lumea lui Măric” la Palatul Culturii din Iași

Expoziția Miruna Budișteanu: „Coloane de lumină”

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Atelier de prins curaj @Bojdeuca lui Creanga

Intalnire cu un berar nomad @Beer Zone

Social Practice by Magnitude

Pacala si Tandala va asteapta la Bojdeuca lui Creanga

Scrie un comentariu: