Primul “soare electric” din România s-a aprins la Iaşi, acum 145 de ani

Primul “soare electric” din România s-a aprins la Iaşi, acum 145 de ani afis iasiIn cronicele “colbuite” ale “dulcelui Târg al Ieşilor” se păstrează la loc de cinste filele luminoase înscrise de ieşenii preocupaţi de propăşirea miracolului electricităţii, această epocală descoperire de la începutul secolului al XIX-lea, care avea să revoluţioneze, cu “binefacerile” ei, întreaga dezvoltare a umanităţii pe calea Progresului şi Civilizaţiei.

La Iaşi, acest oraş recunoscut al tradiţiei şi al “premierelor naţionale”, s-au scris cu majuscule primele pagini de “sclipire românească” în utilizarea “soarelui electric”, din care spicuim, cu luare aminte:

* urmare a unor asidue preocupări, datorate, în special, lui Costache Negri, pe atunci ministru al Lucrărilor Publice din Moldova, la 14 februarie 1855, a fost inaugurată linia telegrafică Cernăuţi- Iaşi, prin care, “…Iaşii au intrat în nemijlocită comunicaţiune telegrafică cu Viena, Berlin, Paris şi Londra…”, după cum consemna marele patriot. Centrala telegrafică, alimentată de câteva “pile electrice”, a fost instalată în vechiul “Palat al Ocârmuirii”, aflat pe locul actual al Palatului Culturii.

* în premieră, în anul 1856, vestitul profesor Stefan Micle, devenit, mai apoi, rectorul primei Universităţi din România şi soţul Veronicăi Micle, îşi ţinea cu aplomb, la Academia Mihăileană, prelecţiunile sale de iniţiere în electricitate.

* potrivit anunţurilor găsite în Dosarul Căii ferate Lemberg- Cernăuţi- Iaşi de către “cronicarul locurilor şi zidirilor ieşene”, regretatul şi reputatul inginer electrotehnic, Ion Mitican şi menţionate în volumul său intitulat: “Urcând Copoul cu gândul la Podul Verde”, apărut în 2006, aflăm, la pagina 183, cu deosebită mândrie, că cel dintâi experiment cu curentul electric din Principatele Unite avea loc la Iaşi, în ziua de joi, 11 iulie 1868, aprinzându-se un Soare Electric în grădina casei logofătului Costache Sturza din Copou! Această casă se afla pe locul ocupat în prezent de Spitalul Militar, iar reprezentaţia inedită, cu ultima invenţie tehnică, prezentată anterior la marea Expoziţie Universală de la Paris, “soarele electric”, a avut loc în grădina deosebită şi cuprinzătoare a casei, deschisă publicului spre vizitare. Anunţul acestei reprezentaţii a fost făcut de către domnul Luchterhandt, specialist al firmei austriace care construia linia ferată menţionată, chiriaş al casei Sturza, subliniind în el că “…reprezentaţia se va sfârşi  cu SOARELE ELECTRICU care la Expoziţiunea de la Paris s-au arătatu pentru ănteiaşi dată şi care întrece totu ce s-au arătatu până acuma în felul acesta. Publicu din Iassi va fi mulţumitu chiaru după Reprezentaţia cea ăntăiu.” Al doua reprezentaţie asemănătoare a avut loc duminică, 14 iulie 1868, începând cu un “Mare Concertu” al fanfarei militare. Afişul acestei reprezentaţii este edificator din acest punct de vedere, fiind un document autentic, de netăgăduit!

 “soarele electric” s-a aprins pentru prima dată în România, la Iaşi, la 11-14 iulie 1868/ afis

Aşadar, “soarele electric” s-a aprins pentru prima dată în România, la Iaşi, la 11-14 iulie 1868! Se împlinesc de atunci 145 de ani, prilej deosebit de meritoasă sărbătorire!

* Continuând seria cercetărilor în această nouă şi luminoasă direcţie, venerabilul inginer electrotehnic, Constantin Ostap, şi el “un împătimit de Iaşi”, scoate la lumină din arhiva ieşeană un alt document, la fel de autentic şi preţios. Este vorba despre anunţul “Clubului Patinoilor” publicat în “Curierul de Iaşi” din 26 ianuarie 1873, care aducea la cunoştinţa amatorilor de patinaj că: “Duminica viitoare, în 28 ianuarie c., DE LA 7 OARE INAINTE, va avea loc o cursă pe ghiaţă cu Iluminaţiune Brilantă şi anume unu soare electric…”. Acelaşi ziar confirma, în nr. din 31 ianuarie 1873, desfăşurarea acestei “curse pe ghiaţă”, cu următorul comentariu: “Lumina vie a soarelui electric dădea acestei petreceri un aspect măreţ!”

Cele două documente revelatoare, din 1868 şi 1873, atestă, incontestabil, oraşului Iaşi supremaţia sa românească, în domeniul primei utilizări a “soarelui electric”! Nici chiar oraşul Timişoara, care a devenit, în 1884, “prima Cetate de Lumină a Europei”, nu posedă un document de atestare a utilizării lui mai vechi decât 1873, darmite, decât 1868!

* Zece ani mai târziu, la 5 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuiei ecvestre a Voievodului legendar, Stefan Cel Mare, Primăria Iaşi, în frunte cu primarul Leon Negruzzi, a iniţiat o amplă şi fastuoasă “Programă  dezvoltatoare a serbarei inaugurare a Statuiei lui Stefan Cel Mare”, la care a luat parte Carol I şi familia regală, în care s-a prevăzut şi iluminarea Grădinii Copou cu lumină electrică. Dosarul 154/1883, Fond Primăria Iaşi, păstrează, alături de oferta gratuită a lui Emanuel Haier pentru “eclerajul electric” propus şi schiţa eşafodajului pentru acest “soare electric”: prima lampă electrică cu arc ce a iluminat ocazional Grădina Copou în seara zilei de 5/18 iunie 1883, dată ce poate fi considerată drept începutul experimentării iluminatului public electric la Iaşi.

* Datorită intensificării în întreaga lume a cercetărilor şi a progresului tehnic în electricitate, la Iaşi se pun în funcţiune primele centrale electrice proprii: Spitalul “Sf. Spiridon” (1894), Teatrul Naţional (1896), clădirea nouă a Universităţii (1897), Uzina tramvaielor electrice (1898) şi Uzina de Lumină (1899), aceasta din urmă deschizând Cetăţii Iaşilor calea Progresului şi Civilizaţiei, iar “soarele electric” devenind un fapt cotidian în viaţa şi activitatea ieşenilor.

 

Stâlpi ornamentali ai Uzinei de Lumină (1899) foto iasi

Stâlpi ornamentali ai Uzinei de Lumină (1899)

*  Stringenta necesitate a specialiştilor autohtoni din acest domeniu electric a condus, firesc, la înfiinţarea, la 1 noiembrie 1910, a primei Scoli superioare de electricitate, transformata, imediat, în Institut Electrotehnic şi, mai apoi, în Facultatea de Electrotehnică Iaşi, prestigioasă instituţie a învăţământului electrotehnic din România.

*  Solicitările mereu crescânde de energie din economie nemaiputând fi acoperite de puterea, de 10 Mw, a Uzina de Lumină, la 30 decembrie 1957, oraşul Iaşi a fost racordat la Sistemul Energetic Naţional de 110 kV, deschizându-se calea unei impetuase dezvoltări.

La 1 iulie 1961, ia fiinţă Intreprinderea Regională de Electricitate Iaşi, unitate de elită a propăşirii energiei electrice în toate sectoarele vieţii şi activităţii de pe întregul teritoriu al Regiunii Iaşi. Preluând tradiţiile Uzinei de Lumină şi trecând prin mai multe forme de organizare, economică şi teritorială, I.R.E. Iaşi, până la privatizarea sa, din 2005, s-a dovedit, datorită puternicului ei colectiv, un adevărat fanion al energeticii româneşti!

La 7 aprilie 1966, orele 13:15 întră în funcţiune primul grup de 25 Mw al Centralei Electrice de Termoficare Iaşi (2×25 + 50 Mw).

La 30 noiembrie 1973 oraşul Iaşi a fost racordat la SEN de 220 kV.

Astăzi, la aniversarea “soarelui electric”, aprins  în “premieră naţională”, la Iaşi, în urmă cu 145 de ani, “străjerii soarelui electric”, cum frumos şi meritat i-a denumit regretatul acad. Cristofor Simionescu pe energeticieni, aparţinând firmelor consacrate în domeniul energetic: Transelectrica, E-ON, Electromontaj, Elco, Energomontaj, Romelectro, cât şi firmelor în plină afirmare, între care: Electroalfa, SMART, Elmond, Electroas,  Omega Tehnoton, Electra, Electrocomp, Lucimar, Lincas, Electro mondial, Insol grup, Energotrust, Electrodesign, Recominstal ş.a., îşi onorează cu pricepere şi abnegaţie misiunea lor plină de nobleţe şi responsabilitate de a păzi “focul continuu” al energiei electrice, înscriind în “cronica energeticii ieşene” noi şi noi file luminoase.

Festivitatea aniversară din 18 iulie, găzduită de Sala Mare a Primariei Municipiului Iaşi se va constitui, cu siguranţă, într-un moment meritat de cinstire adus celor ce au slujit şi slujesc de 145 de ani lumina “soarelui electric”.

Simbolica STATUIE a ENERGETICIANULUI de la barajul CHE Vidraru

Simbolica STATUIE a ENERGETICIANULUI de la barajul CHE Vidraru

Ing. Mihai Caba

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

”Țara moartă”, de vineri în cinema

Sunday Funday la Cafeneaua Acaju

”Umorul salveaza vieti” – eveniment caritabil

Atelier gastronomic pentru copii

Scrie un comentariu: