Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Prima şi Opera Omnia 2012

Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Prima şi Opera Omnia 2012La 15 ianuarie 2013, la Botoşani va avea loc Gala de decernare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Prima şi Opera Omnia, cea mai importantă distincţie din literatura ultimelor două decenii.

Valoarea poeţilor premiaţi de-a lungul celor două decenii legitimează şi garantează locul Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” în istoria literaturii române.

Cei 20 poeţi din antologie sunt: Mihai Ursachi, Gellu Naum, Cezar Baltag, Petre Stoica, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Ivănescu, Cezar Ivănescu, Constanţa Buzea, Emil Brumaru, Ilie Constantin, Angela Marinescu, Şerban Foarţă, Gabriela Melinescu, Adrian Popescu, Mircea Dinescu, Cristian Simionescu, Dorin Tudoran și Dinu Flămând.

REGULAMENTUL de organizare şi acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Prima

Având în vedere faptul că din 1991 se acordă de către Primăria Municipiului Botoşani, prin Hotărârea Consiliului Local Botoşani, din luna martie 1991, Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia, cât şi propunerea unor personalităţi ale literaturii române şi acceptul organizatorului principal al acestui premiu, în colaborare cu Fundaţia Culturală „Hyperion-caiete botoşănene” Botoşani, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, începând cu anul 1998 va fi acordat un premiu naţional pentru debut editorial, care va purta denumirea de Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Prima.

Premiul va fi înmânat laureatului la începutul galei de decernare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, în fiecare 15 ianuarie pentru anul precedent, pe scena Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani, valoarea lui financiară fiind (şi în funcţie de fondurile aprobate de Consiliul Judeţean Botoşani, prin Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”) în valoare de 3.000 lei brut.

INSCRIERI

Poeţii debutanţi şi editurile care publică astfel de cărţi vor trimite pe adresa organizatorilor (Gellu Dorian, Fundaţia Culturală „Hyperion-Caiete Botoşănene” Botoşani, Pietonal Transilvaniei, nr.3, Bl. A8, Apt. 8, Botoşani)  câte 6 (şase) exemplare din cărţile publicate în perioada ianuarie-decembrie, până pe data de 10 decembrie a anului curent.

Un  juriu format din critici şi istorici literari, profesori universitari din importantele centre culturale ale ţării, prezidat de preşedintele juriul naţional de acordare a premiului pentru Opera Omnia, în urma selecţiei cărţilor primite în termenul regulamentar, efectuată de o comisie formată din reprezentanţi ai organizatorilor care va fixa şi primele cinci cărţi nominalizate de comun acord cu membrii juriului, va decide câştigătorul, care va fi invitat la gala de decernare a premiului şi i se va înmâna premiul.

Juriul are latitudinea de a acorda, în funcţie de fondurile existente, până la cel mult trei premii, împărţind fondul de premiere în mod egal poeţilor premiaţi sau, în situaţia în care anul editorial nu este relevant, să nu acorde premiul.

INFO

www.agentiadecarte.ro

www.zileleeminescu.botosani.ro

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

DEGEȚICA | Teatrul Luceafarul Iasi

Mireasa mortului | Cinema Ateneu

Inimă de foc: Neînfricata | Cinema Ateneu

Downton Abbey: O nouă eră | Cinema Ateneu

1 comentariu la “Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Prima şi Opera Omnia 2012”

  1. observator says:

    Poftiti de vedeţi!!! Ce-a ajuns “Romania literara” sub “Niky” Manolescu: „P… mea si **** ma-sii”. Patologia intelectuală a conducerii Uniunii Scriitorilor din Romania. Chiar sub ochii lui Nicolae Manolescu, în „România literară”, N. Prelipceanu vulgarizează grosolan şi violează gramatica de Ion Spânu. În ultimul număr al „României literare”, principala revistă a Uniunii Scriitorilor, directorul de imagine al USR, Nicolae Prelipceanu publică exact lîngă editorialul lui Nicolae Manolescu o „poezie” cu accente pornografice! Culmea este că editorialul preşedintelui USR, intitulat „Patologie intelectuală”, este un răspuns voalat la articolele noastre din cotidianul.ro! Aşa-zisul „poem al săptămînii”, publicat în pagina 3, are titlul „Email întîrziat” şi stă alături de editorialul lui Nicolae Manolescu! Textul lui Nicolae Prelipceanu debutează vioi, ca sclipirea din ochii unui bătrîn care şi-a luat pastila de Viagra şi care se teme că soţia va întîrzia pe la fostul amant, ratînd astfel întîlnirea cu minunile medicinei: „şi ce circ ar ieşi dacă ar trebui să transcriu tot ce ne spuneam noi atunci de mult poate cu mai puţine **** mea şi dă-i în **** mă-sii dar în esenţă cam la fel”. „România literară”, nr. 11, p. 3. Nu ştim dacă titlul lui Manolescu se referă la autorul de alături, care încearcă să-şi aducă aminte de ce avea cîndva. Excitat de erotismul versurilor sale, Prelipceanu scapă din vedere că adverbul „demult” se scrie împreunat atunci cînd se doreşte sensul „odată, cîndva”, şi scrie agramat „de mult”, care iese din logică şi cade peste doar patru cuvinte în „**** mea”, adică într-o vulgaritate unde nu există nici cea mai mică argumentaţie estetică! Modelul îl reprezintă, fără îndoială, proza lui Mircea Cărtărescu, în care acesta scria: „Îmi bag **** în regina Angliei!”, dar şi volumul colectiv al postmoderniştilor Ioana şi Mircea Cărtărtescu, ori Cecilia şi Florin Iaru (Rîpă), care scriau la Tescani: „printr-un straniu efect clitorisul se lungise în penis”. Să ne spună criticul Nicolae Manolescu cine are talentul mai mare! Textul scris de Nicolae Prelipceanu devoalează dimensiunea minoră a telentului său literar, cuvintele scoţînd la suprafaţă doar reziduurile dorinţei autorului de a părea tînăr la frageda vîrstă de 71 de ani. El este un postmodernist întîrziat, înămolit în realităţile socialiste, care caută acum să-şi croiască o jiletcă dizidentă, luptîndu-se cu crucile din cimitir, visînd că luptă cu Conducătorul: „doamne şi ce demodaţi am fi vorbind de rău despre regim şi despre conducător aşa fără curaj între noi în gura mare şi parcă-l văd pe unul (nu vă speriaţi el mai trăieşte o fi pe undeva) întorcîndu-se către vecinul nostru de la o altă masă aplecat să audă mai bine alo domnu’ vedeţi că o să ne cădeţi în pahar şi e păcat e încă plin mai bine bea-l repede şi ţine-l aşa ca să cadă acolo şi să audă clar pentru că raportul oricum n-o să-l mai poată face din paharul de la masa vecină nu se iese aşa de uşor”. Cu astfel de versuri, la o revistă serioasă, Poşta redacţiei i-ar răspunde sec autorului: „Lăsaţi-vă de poezie şi apucaţi-vă de lucruri mai serioase!”. Totuşi, acestui „poet pornografic”, în „Istoria critică a literaturii române”, Nicolae Manolescu îi consacră un spaţiu mai mare decît lui Nicolae Labiş! Nicolae Prelipceanu este directorul de imagine al Uniunii Scriitorilor şi redactor şef al revistei „Viaţa Românească”! Aceste amănunte explică şi falimentul Uniunii Scriitorilor, dar şi imaginea sa greţoasă. Nu întîmplător, Uniunea Scriitorilor este văzută din ce în ce mai des ca un harem de cadîne gerontofile. În final, am putea să cităm versul lui Prelipceanu, însă ne gîndim că şi aşa e prea multă pornografie în acest text. Sursa: Cotidianul

Raspunde lui observator Anuleaza