Pogorarea Sfantului Duh (Cincizecimea, Rusaliile)

Pogorârea Sfântului Duh este, împreună cu sărbătoarea Paștelui, cea mai veche sărbătoare creştină. Amplitudinea ei se datorează şi Moşilor de vară, sărbătoare care precede Duminica Rusaliilor. Cu această sărbătoare se încheie perioada sărbătorilor pascale. Suprapunându-se peste sarbatoarea populara a Rusaliilor, este foarte dificilă diferențierea obiceiurilor și practicilor creștine de cele precrestine. De aceea, în cultura și tradiția românească, există trei tipuri de obiceiuri și practici populare de Rusalii: arhaice, precreștine și agrare.

Sursa:www.tribuna.ro

Obiceiuri agrare – Încununarea Boului

Conform folcloristului Clemente Constandin, în Țara Hațegului se desfășura un obicei estival în cadrul nedeii de Rusalii conform căruia gospodarii împodobeau cel mai frumos animal de muncă cu o cunună de flori de camp culese de flăcăi dimineața pe rouă și împletită de bătrînii satului.

Pornind din capătul satului, zece bărbați voinici purtau pe uliță 10 perechi de boi împodobiți cu flori între coarne și cu clopote de tablă. În fruntea lor mergea boul cel mare, ”mirele”, împodobit cu cunună, flancat de o parte și de alta de călăreți. În chiotele mulțimii, convoiul străbatea drumul pănă la curtea celui mai de seamă gospodar.

În curtea acestuia, mirele-bou era învârtit de jur-împrejur și era îmbiat să-și înmoaie botul într-o farfurie plină de grâu. Gospodarul arunca apă peste el și peste mulțime, în timp ce flăcăii dădeau glas unor strigături, precum: ”Să crești grâu la noi/ Până-n coarne la boi/ Sa stai la secerat/ Ca mândra la sărutat”.

Apoi cununa era luată de pe fruntea boului și așezată pe peretele dinspre răsărit al grajdului până anul viitor.

Acest ritual se petrecea în trecut în mai multe sate din Țara Hațegului, prelungindu-se de-a lungul verii, până la sfârșitul muncilor agricole.

Obiceiuri precreștine – Cultul Strămoșilor

Conform cultului strămoșilor, exista credinţa că, din Joia Mare până la Rusalii, spiritele morţilor umblă printre cei vii și așteaptă să primească de pomană. De aceea, pentru a le îmbună și pentru a le determina să se întoarcă în mormânt, mormintele sunt curățate și împodobite cu flori și frunze; în unele regiuni se pune usturoi la fiecare cruce de pe morminte.

În Teleorman a rămas obiceiul ca în dimineața de Rusalii să fie culese frunze de nuc, să fie sfințite la biserică și să se presare de acasă până la cimitir.

În Muntenia, în strânsă legătură cu cinstirea morţilor, în ziua de luni după Rusalii, crezându-se că sufletele acestora au ostenit se mai păstrează obiceiul spălatului copiilor pe picioare. În acest obicei, există o legătură între mila creştină faţă de suferinţa fizică, cinstirea morţilor prin milostenie şi smerenia învățată de la Iisus.

Femeile pregătesc un păsat de porumb (boabe de porumb râşnite mare şi fierte în lapte) pe care îl pun în străchini de lut împodobite cu flori şi fructe şi le împart pentru pomenirea morţilor. Alături de străchini se împart şi oale de lut, în care se pune apă rece şi proaspătă de la fântână.

În satele din Teleorman se impart strachini cu orez cu lapte, grâu cu lapte sau colarez.

Unele dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul si satenii ieseau in camp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.

Duminica Mare a asimilat si elemente specifice renovarii timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii.

Obiceiuri arhaice – Rusaliile (Rusalcelor)

In tradiția populara, Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umbla prin vazduh incepand cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Pasti) si provoaca mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele. Tot credinţa populară spunea că cel căruia i-au fost luate minţile pentru că a privit la dansul Ielelor, poate fi vindecat numai de „căluşari” pentru că ei aveau puterea de a vindeca şi de a alunga aceste spirite.

De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodaria de invazia acestor spirite, în sambata și duminica Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei sau de nuc

Tradiții și obiceiuri identificate și promovate în cadrul campaniei de comunicare online ”Cultura și tainele pâinii”, derulate de Russenart Communications și Gold Maya.

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Happy Halloween @Oxford Pub

Concursul de desene originale inspirate din scrierile lui Ionel Teodoreanu

Plimbare de ”groaza”… pe bicicleta

Bliss Pijama Party

Scrie un comentariu: