O batalie epica e pe cale sa inceapa si putini vor supravietui: streaming-ul de muzica

Un lucru este sigur” spune Bob Lefsetz, un important critic si analist al industriei americane de muzica, intr-o postare recenta referitoare la streaming-ul de muzica. “Un singur serviciu va ajunge dominant, catre asta ne indreptam, pentru ca vrem sa impartasim si altora muzica, nu vrem sa fim lasati pe dinafara.”

Muzica este in acest moment o afacere online, – mai mult de 70% din muzica consumata in primele 6 luni ale acestui an in SUA a fost fie descarcata, fie ascultata online, conform unui studiu Nielsen SoundScan. Iar in domeniul online, tendinta este ca unul dintre actori sa devina principalul jucator. Ganditi-va la Google in activitatea de cautare, You Tube in livrarea de continut video online sau Facebook in social media.   Dar acest proces de acaparare a pietei are nevoie de timp, iar activitatea de streaming audio nu a atins inca acel punct.

Multi jucatori concureaza pentru urechile (si portofelele) noastre, de la platforme de muzica online precum Pandora sau Spotify, forme de radio online precum TuneIn Radio pana la servicii noi oferite de companiile mari, precum Apple, Google sau Amazon.  Ne putem astepta ca un singur serviciu sa domine aceasta piata, asa cum afirma Lefsetz? Sau aceasta piata va ramane fragmentata? Daca va exista un invingator, cine va fi acela si ce argumente va avea castigatorul?

Piata streaming-ului de muzica

Cu exceptia inregistrarilor pe vinil, care cunosc o surprinzatoare renastere, streaming-ul de muzica este pe cale sa devina singura categorie din industria muzicala aflata pe crestere in acest moment. Si  nu orice fel de crestere! Conform Nielsen, veniturile din streaming-ul de muzica ”la cerere” au crescut cu 52% in SUA in primele sase luni ale anului, in timp ce veniturile din descarcarea de piese audio digitale au scazut cu 13% iar vanzarile de  CD-uri au scazut cu aproape 20%.

Este important sa facem distinctia intre streaming-ul de muzica “la cerere” (cum ar fi Spotify) si serviciile de radio pe internet (cum ar fi Pandora). Ele au costuri de baza diferite si sunt destinate unor piete diferite.

Serviciile ”la cerere” sunt, vorbind la modul general, echivalentul audio al NetFlix (sau Voyo), concepute cu scopul de inlocui colectia voastra de CD-uri sau libraria de pe iTunes. Ele permit utilizatorului sa-si aleaga propriile piese si sa-si creeze propriile liste de redare. De obicei au o varianta gratuita, sustinuta de publicitate, la care se adauga o versiune tip abonament, fara publicitate, care va permite sa ascultati muzica si offline. Cu 10 milioane de abonati platitori, Spotify este cel mai important jucator pe acesta piata. Alte nume importante sunt Rdio, Deezer si Rhapsody.

Serviciile de tip radio pe internet sunt in mod subtil diferite. De obicei puteti alege un artist sau gen muzical pentru a genera un “post de radio” automat ( care poate fi personalizat prin acceptarea sau respingerea melodiilor propuse) fara a avea posibilitatea de a alege melodii individuale pe care sa le ascultati. Cel mai mare serviciu de acest tip este Pandora Media, care avea 77 de milioane de utilizatori la ultima numaratoare. Slacker si TuneIn Radio sunt alte nume de pe aceasta piata. Spotify a lansat recent un serviciu similar, dar nu este activitatea sa principala.

In vreme ce Spotify se adreseaza celor care doresc sa detina muzica pe care o asculta – de exemplu albume si altele asemenea –  piata care a fost in valoare de aproximativ 14 miliarde USD anul trecut, la nivel global (cca. 8 miliarde de dolari din vanzarile  fizice si 6 miliarde pentru descarcari de continut digital) –  Pandora vizeaza cele 16 miliarde de dolari pe care agentiile de publicitate le vor aloca in acest an pentru publicitatea pe statiile de radio clasice.

Un pion intr-un joc mai mare

Streaming-ul muzical este pe cale de a deveni un pion intr-un joc cu miza mult mai mare, joc care implica numele mari ale lumii IT actuale. Pentru aceste firme, afacerea streaming-ului de muzica nu este un scop in sine, ci doar o piesa in lupta lor pentru a controla viitorul internetului.

Apple a platit 3 miliarde la inceputul acestui an pentru a achizitiona Beats Electronics, in parte pentru platforma sa de streaming audio (in principal “la cerere” dar descrisa si ca un hibrid Spotify – Pandora). Google a cumparat recent Songza, un serviciu cu operatori umani despre care unii cred ca ar putea ameninta pozitia Pandora. YouTube – la care poate nu va ganditi in termeni de serviciu de streaming muzical, dar care este de departe cel mai mare site pentru livrarea de videoclipuri muzicale la cerere – a anuntat ca este la un pas de a lansa un produs nou, concentrat pe livrarea de muzica pe baza de abonament. Ultimul, dar nu cel din urma, Amazon a lansat propriul produs de streaming, Amazon Prime Muzica. Ca si serviciul de streaming video, Prime Music este gratuit pentru cei care opteaza pentru serviciul premium de livrare la domiciliu al platformei Amazon.

Aceste companii s-ar putea sa nu aiba cultura “muzica pe primul loc” pe care Spotify sau Pandora o au – desi Apple il au acum in carti pe cofondatorul Beats – Jimmy Lovine, un nume important din interiorul industriei muzicale. Au in schimb alte avantaje: buzunare foarte adanci si foarte putina presiune din partea investitorilor pentru a face bani din muzica.  ”Streaming-ul muzical seaman cu cursa catre luna, toata lumea vrea sa ajunga acolo primul’‘, spune Casey Rae, profesor la Universitatea din Georgetown si vicepresedinte la Future of Music Coalition – un grup de suport pentru muzicieni.

Pare o cursa deschisa tuturor, dar nu este asa“. Castigatorul, spune Rae, “va fi probabil o companie care are alte proprietati, care nu depinde de platforma de streaming in sine“.  Nu este o afacere extraordinara… inca. Firmele mari, cu buzunare adanci vor deveni importante  in conditiile in care consumatorii sunt in mod clar tot mai atrasi de serviciile de streaming muzical  dar nici un jucator de pe aceasta piata nu a fost capabil sa scoata bani din asta. Cel putin pana acum…

Intreaga afacere se reduce la costurile de continut, pana la urma.

Sa vedem cazul Pandora, cel mai mare serviciu de acest fel din punctul de vedere al numarului de utilizatori. Este si cea mai transparenta deoarece este listata la bursa si operatiunile nu ii sunt ascunse in spatele unui conglomerat mai mare. Deoarece este un serviciu de radio (pe Internet) Pandora poate, in SUA, accesa continutul de care are nevoie cumparand licente acoperitoare(blanket license). Preturile pentru acestea sunt stabilite de guvern (daca este cazul, de tribunal) exact ca in cazul posturilor de radio clasice.   De asemenea, pentru ca este asimilat unui post de radio unde ascultarea este pasiva, Pandora poate mentine o colectie de melodii mai mica decat un serviciu de livrare ”la cerere”. Astfel, Pandora are cca. un milion de piese in oferta in timp ce Spotify are peste 20 de milioane.

Spotify, in schimb, trebuie sa negocieze direct cu proprietarii de continut (casele de discuri si editorii) si este obligata sa mentina o colectie imensa de muzica pentru a putea satisface gusturile diverse ale utilizatorilor sai, chiar daca o mare parte din piese nu sunt solicitate niciodata, aparent. Deci, costurile de redeventa blocheaza o mare parte din veniturile sale.  Asta inseamna ca Pandora are o baza mult mai flexibila de costuri decat alte servicii. Anul trecut cca 50% din venituri s-au dus pe drepturile de autor. Pentru Spotify cifra se apropie de 70%.

Si totusi, Pandora nu face bani cu adevarat. De la oferta publica initiala de la jumatatea anului 2011, compania a reusit sa anunte profit trimestrial doar de doua ori. In ultimii doi ani fiscali s-au adunat pierderi de aproximativ 75 de milioane. Si, in ciuda acestor pierderi, proprietarii de continut (case de discuri si editori) – probabil invidiosi pe cresterea bazei de utilizatori si pe pretul mare al actiunilor – au fost tot mai agresivi in incercarea de a stoarce tot mai mult din drepturile de autor. Pentru unii acesta este un semnal care indica defecte structurale in modelul de afaceri promovat de Pandora.

Altii sunt convinsi ca Pandora are un viitor luminos. La urma urmei, multe  dintre companiile tinere, cu o rata mare de crestere, au pierdut bani in fazele initiale ale afacerii. Analistul Michael Pachter de la Wedbush Securities sustine ca Pandora are o directie clara catre profitabilitate. Cele mai multe dintre drepturile de autor sunt platite per flux, asa ca poate trece pe profit marind numarul de reclame difuzate pe ora, lucru care va genera atat venituri mai mari cat si drepturi de autor mai mici ( pentru ca ruleaza mai multa reclama si difuzeaza ceva mai putine cantece in total).   “Pandora poate utiliza informatiile pe care le detine despre utilizatori pentru a livra reclame directionate, specifice“, spune Pachter. In teorie asta inseamna ca ar putea cere mai mult pe reclamele difuzate decat pot cere statiile de radio traditionale.  “Parghia de profit a Pandorei nu provine de la exploatarea  continutului ci a publicitatii, spune Pachter. Barbatii in varsta care asculta Eric Clapton sunt mai susceptibili in a cumpara Viagra. Pandora stie asta si ei stiu cine si ce asculta. Evident ca nu se gandesc ca un tip in varsta va asculta Katty Perry si ca atare vor rula o reclama la Viagra in timpul asta”.

Pandora monitorizeaza de ceva timp preferintele muzicale ale utilizatorilor sai pentru a incerca sa determine care anunt publicitar este cel mai potrivit. Deja a lansat reclama politica targetata. In consecinta, pe parcursul urmatoarelor alegerii ascultatorii de muzica country s-ar putea sa auda tot mai multe reclame ale Partidului Republican in timp ce ascultatorii de muzica clasica vor asculta spoturi ale Partidului Democrat. Desigur, investitorii se gandesc ca ar putea utiliza acelasi sistem si pentru clientii comerciali.

Fundatura Spotify


Dar daca capacitatea Pandora de a genera profit este inca in dezbatere, in ce situatie se afla Spotify care are costuri si mai mari?  Serviciile de livrare ”la cerere” precum Spotify au un dezavantaj specific. Nu pot face economii la volume mari. “Este un caz unic in zona de afaceri media“, spune Piper Jaffray, analist la James March. “In orice alta afacere din industria media, daca vinzi mai multe bilete, sau primesti rating-uri mai mari, efectul este masiv, nu trebuie sa platesti mai mult pentru o emisune TV sau un film. Insa, in cazul acesta, cu cat un produs este mai popular cu atat platesti mai mult pentru drepturile de autor.”  Spotify ar putea alege sa-si construiasca propria oferta de tip radio streaming insa acolo joaca Pandora.

Cea mai mare parte a veniturilor Spotify provine din abonamente si compania pare hotarata sa-si construiasca afacerea convingandu-i pe oameni sa plateasca pentru muzica pe care o asculta. Spre deosebire de Apple sau Google  Spotify nu are o galeata de bani la dispozitie, nu ii vin bani din alta parte. Trebuie sa stea pe propriile picioare, si trebuie sa faca asta cat mai repede. Semne ca va recurge la o oferta publica de actiuni au plutit in aer tot anul. La ultima evaluare compania valora cca. 4 miliarde de dolari. Daca va recurge sau nu la o oferta publica ramane o intrebare deschisa.

Compania ar putea recurge si la o vanzare. The Wall Street Journal a anuntat recent ca Google a luat in considerare o oferta catre Spotify la finalul anului trecut. Mark Zuckerberg este un fan decarat al aplicatiei  iar Facebook este singurul gigant IT care nu a intrat in afacerile cu muzica.  Fondatorul Spotify, Daniel Ek, pare reticent, cel putin in public , la ideea vanzarii catre un gigant IT. “Cred ca ar fi o decizie teribila pentru peisajul muzical cedarea initiativei catre o companie din alt sector de activitate” a declarat celor de la BusinessWeek la inceputul acestui an.

Viitorul muzicii a sosit… in Suedia

Astea fiind spuse, Spotify anunta de ani intregi ca este profitabila pe piata mama din Suedia, acolo streaming-ul audio fiind mai frecvent decat oriunde in alta parte. Conform companiei, 15% din suedezi folosesc Spotify si asigura 70% din veniturile industriei muzicale din aceasta tara. Acest lucru inseamna, in teorie, ca are o putere de negociere mai mare cu proprietarii de continut acolo decat in, sa spunem SUA, ceea ce i-ar permite sa obtina redevente mai mici.  Spotify se afla in extindere pe pietele mari, unde din motive legate de drepturile de autor, companiile precum Pandora nu pot intra. S-a lansat in Brazilia la inceputul acestui an si este de asteptat sa intre in Rusia in aceasta toamna. In cazul in care cresterea este suficient de mare, exista posibilitatea ca dupa ce drepturile de autor vor fi platite banii ramasi sa fie suficient de multi incat sa satisfaca investitorii.

Elefantul din magazinul de portelanuri


O imagine mai clara a ceea ce doresc sa faca Apple si Google pe aceasta piata a streaming-ului audio ar trebui sa avem din aceasta toamna. Casey Rae, de la Future of Music Coalition afirma ca lucrurile sunt deja aranjate in favoarea lor, nu doar pentru ca ele pot absorbi costurile mari implicate de drepturile de autor. Conform unor noi reglementari din SUA,  companiile de continut ar putea fi obligate in curand sa plateasca sume suplimentare furnizorilor de internet pentru streaming-ul audio si video catre utilizatori, fara lag-ul enervant de acum. O asemenea decizie ar pune o presiune si mai mare pe marjele lor de profit.  ”Daca se va intimpla acest lucru, afacerile din zona streaming-ului audio vor pierde probabil controlul in favoarea unor companii care vin din alte zone de activitate, mai profitabile”, afirma Rae.

Si nu ar fi pentru prima data in istorie cand muzica ar fi exploatata in acest fel. Rae aminteste de perioada in care retelele de magazine specializate in electronice precum Best Buy vindeau albumele de muzica cu un discount apreciabil pentru a aduce cumparatorii in magazin si a le vinde aparate foto si playere audio.  Gigantii IT fac deja lucruri similare. Magazinul iTunes prin care se vinde muzica in format digital, a fost mult timp la limita profitabilitatii, fiind construit pentru a convinge oamenii sa cumpere iPod-uri sau iPhones-uri, acestea fiind produsele care aduceau profitul. Un serviciu de streaming audio ar putea sa serveasca in continuare acelasi obiectiv. Google incearca sa determine oamenii sa foloseasca cat mai multe din serviciile sale, astfel incat sa le poata arata reclamele contextuale. Pentru Amazon, streaming-ul audio este doar un mod de a convinge utilizatorii sa plateasca 100 de dolari pe an pentru Prime, o modalitate de a tine captivi cumparatorii pe Amazon pentru orice produs ar cumpara.

Ascultare pasiva vs. ascultare activa

Viitorul streaming-ului depinde, macar in parte, si de modul de ascultare. Oamenii prefera sa aleaga propria muzica(modelul Spotify) sau prefera sa accepte sugestiile altora, construite pe baza preferintelor lor (modelul Pandora). Daca ne intoarcem in vremea discurilor de vinil si a radiourilor cu bachelita, toata lumea avea parte de un amestec al celor doua modele. Va fi asa si in era Internetului?  Lefsetz, analistul industriei crede ca nu. A scris intr-o postare recenta ca<< “traim intr-o lume a livrarii “la cerere”>> ceea ce diminueaza atuurile modelului Pandora. Insa acesta va supravietui, intr-o forma sau alta. “Exista o piata pentru ascultatorii pasivi, insa aceasta este condusa de oameni, nu de algoritmi” – precum posturile de radio, fie cele traditionale, fie cele digitale precumk SiriusXM.  Asta ramane de vazut, desigur.

Si poate ca proiectul Music Genome al celor de la Pandora, pe care compania il descrie ca fiind “cel mai sofisticat sistem de clasificare a informatiilor muzicale” si care implica mai mult de un deceniu de munca de analiza si clasificare a muzicii de catre o echipa de specialisti se va dovedi a avea valoare in sine, ca un produs util si bine realizat chiar daca modelul de radio streaming va esua.

Si castigatorul este…

Nimeni nu stie sigur. Dar daca streaming-ul de muzica isi va continua cresterea si se va apropia de nivelul suedez, poate ca afacerile din domeniul muzical nu sunt condamnate. Anul trecut, piata de inregistrari muzicale din Suedia a crescut pentru al doilea an consecutiv, la baza acestei cresteri fiind serviciile de streaming. Exista consumatori care abandoneaza pirateria si sunt dispusi sa plateasca pentru muzica, iar acum exista un mod simplu, transparent si ieftin de a consuma muzica.  Credit Suisse a prognozat recent ca piata globala de muzica se va reintoarce pe crestere din 2015, dupa mai mult de 15 ani de declin, iar serviciile de streaming vor avea o rata de penetrare de 20% pe primele 10 piete din lume. Costul anual al abonamentului ( 120 USD pentru Spotify, 100 USD pentru Beats) este mult peste ceea ce cheltuieste consumatorul mediu pentru muzica, 50 USD pe an.

In cazul in care serviciile de tip streaming vor fi imbratisate de marea masa de utilizatori, o multime de oameni vor cheltui pe muzica mai mult decat oricand in istorie.

Sursa: qz.com

PE ACEEASI TEMA:

Magazinul iSTYLE – Apple Premium Reseller se deschide la Iasi

Sevalet la Cafenea, editia a II-a

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Revelion la Cafenea

Western Style @Legend

Meniuri apetisante si muzica buna @Bellaria Hotel

This party is for you @Tribeca

Scrie un comentariu: