Poetul si cantaretul care tocmai a implinit 80 de ani a lansat ieri al 13-lea album de studio si o noua carte care include fotografii rare ce surprind viata unui om care a stat mereu deoparte.
Primul cantec de pe noul album Leonard Cohen, ”Popular Problems”, lansat pe 22 septembrie 2014, la o zi dupa implinirea varstei de 80 de ani este intitulat ”Slow”. Incepe asa: I’m slowing down the tune / I never liked fast…” Este un cantec despre atingerea mortii, dar este, de asemenea o reafirmare a crezului intr-o viata dedicata reflectiei creative, o viata traita pas cu pas pentru a gasi cuvintele potrivite si melodia potrivita, pastrand in acelasi timp misterul din miezul fiecarui cantec semnat Leonard Cohen.
Noua carte, ”Everybody Knows”, de Harvey Kubernik este o schita in imagini a vietii creatoare a lui Cohen: fotografii juxtapuse cu informatii si amintiri de la prieteni si colegi. Cartea urmareste conturul unui mit – sau mai multe: Cohen poetul, interpretul, cautatorul, compozitorul Talmudic, indragostitul, calugarul. Varsta poate ca i-a inmuiat vocea, dar Cohen ramane ironic si evaziv, chiar daca cel mai cunoscut cantec al sau Hallelujah – de multe ori inteles gresit – a devenit un standard.
In timpul unei savuroase conferinte de presa sustinuta martea trecuta, Cohen a facut referire la “energia benefica” a lui Hallelujah – cel putin atunci cand este interpretat de el insusi. Cand ca fost intrebat daca – datorita succesului sau – se simte acum ca o institutie, a facut o pauza, si a raspuns: “Uneori, dar mai curand ca un spital de nebuni“. Noile cantece, a spus, povestesc despre “o stare de disperare si melancolie“. Credincios siesi, nici nu putea fi altfel.
Normal, fotografiile de la inceputul carierei sunt cele mai evocative. Iata-l pe tanarul Cohen in 1952, ranjind, imbracat intr-un costum de cowboy, chitarist in formatia Buckskin Boys. Iata-l pe Cohen cativa ani mai tarziu, alaturi de prietenii sai boemi de la Le Bistro, in Montreal, unde a scris cateva dintre primele sale poeme: Marita, Please Find Me, I’m Almost Thirty pe peretele din spatele cafenelei. Federico Garcia Lorca si Bertold Brecht erau stalpii sai de sprijin atunci, dar si, cum a dezvaluit mai tarziu, cantareti precum Hank Williams si Ray Charles.
Cantecele sale de dragoste si pierdere erau lente, obsedante, chiar mai mult decat cantecele acustice solo ale contemporanilor sai Joni Mitchell si Neil Young iar vocea sa grava – asa cum fiecare referent contemporan a remarcat, era un gust dobandit intr-o era sufocata, prea des, de excesul muzical baroc.
Si totusi, ascultand acum acele albume timpurii, auzi pe cineva care, cu toata lipsa sa de experienta in studioul de inregistrari, suna remarcabil de propriu, de personal. De atunci s-a tinut in afara imaginii traditionale a interpretului-compozitor si, intr-un fel, a ramas un outsider, cumva mai batran si mai intelept decat contemporanii sai.
“A fost un barbat“, spune John Simon, producatorul primului sau album, “in timp ce ceilalti artisti rock cu care am lucrat erau copii“.
Leonard Cohen: ‘‘Everybody Knows” este publicata in Anglia de Editura Omnibus Press. A aparut si in USA, Canada, Franta, Germania, Spania si Rusia.
Sursa: theguardian.com