Film la Meru: ”Hala Matache Măcelarul-O rană urbană adâncă”

În prima zi aniversară #4yM am urmărit filmul ”The Human Scale„ și am discutat cu tineri arhitecți și designeri locali despre ”Modul în care ne construim orașele”. Continuă acest subiect marti, 24 octombrie 2017, de la ora 20:00  cu o proiecție mult mai aproape de noi, un film documentar despre modul în care a considerat administrația să modernizeze 2 km de stradă în orașul București și rănile săpate în mentalul colectiv ale acestui demers.

După proiecție veti discuta cu Aonofriesei Alexandra, absolventă a Facultății de Arhitectură ”G.M. Cantacuzino”, activist urban, membră PatrIași [ grup de inițiativă format din admiratori și apărători ai patrimoniului construit și promotori ai urbanismului umanist ].

Matache. Berzei – Buzești”. Regia: Dragos Lumpan

Zona Matache, din centrul Bucureștiului, a trecut prin schimbări radicale. Eu am început documentarea acestor schimbări în 2010. În perioada 2010 – 2016 am realizat filmări, fotografii de sine stătătoare, dar și peste 300.000 fotografii speciale pentru timelapse-uri. La sfârșitul anului 2016 am realizat filmul documentar <Matache. Berzei – Buzești>. Filmul include interviuri cu arhitecți, urbaniști, reprezentanţi ai societăţii civile, locuitori din zonă. Și cu fostul primar al Bucurestiului, Sorin Oprescu.” – spune regizorul filmului Dragos Lumpan.

Partener: PatrIași

Berzei și Buzești sunt două străzi din centrul Bucurestiului, între sediul guvernului și Palatul Parlamentului. De fapt, e o singură stradă, care își schimbă numele pe la jumătate…

Aici, la sfârșitul anului 2010, Primăria Municipiului București (PMB) a demarat proiectul numit „Dublare diametrala Nord-Sud”. Între 2010 si 2014, primăria a demolat aproape 100 de case și a evacuat cam 1.000 de oameni. Iar strada a fost lărgită mult. Ceea face ca pe o porțiune de nici 2 km mașinile să meargă mai repede.

În schimb, a dispărut o parte din atmosfera Bucureștiului, a dispărut Hala Matache, au dispărut monumente istorice și case banale – dar inconfundabil bucureștene. O bună parte din oamenii din zona Matache au plecat, iar cei care mai țin mici magazine pe lângă piață spun ca le merge din ce în ce mai greu. Zona, asfaltată, a devenit un deșert urban.

Urbaniștii europeni au descoperit acum 40-50 de ani că așa-zisele modernizări prin demolare și lărgire de străzi nu rezolvă problemele unui oraș. Soluțiile practicate cu succes în orașele europene (și nu numai) pe care le iubește o lume întreagă sunt: regenerarea țesutului urban, recuperarea fiecărei bucăți de oraș istoric și valorificarea ei, prin crearea de zone vii, active și prospere.

La începutul lui 2011 nu știam aceste teorii de dezvoltare urbană, dar mi-am dat seama că o să se piardă ceva. Și am început să documentez schimbările din zona Berzei-Buzești . Am făcut fotografii „clasice”, dar și time-lapse-uri care însumează peste 300.000 de cadre trase încontinuu timp de câțiva ani. Am filmat și am facut interviuri – cu peste 25 de persoane implicate în aceste schimbări: arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai societății civile, locuitori din zonă.

Într-unul din interviuri, arhitectul Ștefan Ghenciulescu spune: “Aici avem de a face cu raderea unei bucăți de oraș, ceea ce este foarte grav. (…) aici e ca și cum rupi o bucată dintr-o țesătură și nu mai rămâne nimic. Nu pleacă doar niște case, pleacă strada, pleacă loturile, pleacă toți oamenii și rămâne o rană foarte puternică.

Într-un alt interviu, Andrei Pandele, fost arhitect-șef adjunct al Capitalei în perioada 1998-2001, care a cunoscut în mod direct modul de lucru din interiorul PMB, spune: „Din nenorocire lucrurile se fac nu numai cum e necesar, ci și cum sunt interesele în zonă. Înainte de 2009 au fost presiuni imobiliare foarte mari pe zonă. Sunt funcționari care nu aprobă nimic legal dacă nu primesc nimic, dar aprobă ceva ilegal dacă primesc nițel mai mult…

Lărgirea străzilor Berzei şi Buzești a lăsat o rană urbană adâncă ce are nevoie de eforturi de regenerare. Pierderile arhitecturale şi urbane sunt enorme, iar impactul social este greu de estimat.

M e r u Iași este o platformă artistică independentă de orice tip de instituție de cultură sau formă de organizare instituționalizată care are sediul într-o clădire monument istoric participând astfel la revitalizarea patrimoniului arhitectural. Spațiul gravitează în jurul celor trei platforme pe care le presupune conceptul: Galeria de Artă MERU este dedicată proiectelor experimentale din aria artelor contemporane. Susținem artiștii locali, dar nu numai; Atelierele individuale și comune se adresează artiștilor, creativilor, persoanelor care lucrează cu tehnici artistice; Galeria de Artă cu vânzare și Cafeneaua fuzionează într-un spațiu comun. Fondurile pentru susținerea activităților cultural artistice în centrul Meru provin din motorul economic al conceptului, Cafeneaua Meru.

INFO

Meru Iasi

Bd. Carol I,nr. 3, Casa cu pasaj, Et. 1

E-mail: meru.contact@gmail.com

www.facebook.com/MeruIasi

PE ACEEASI TEMA:

Cerneala si celuloid: „Fiica generalului”

Cerneală și celuloid: „Război și pace” (1956)

Proiectie de filme despre mediu la Meru: ”Planeta Petrila”

Proiectie de film: „Regele care l-a păcălit pe Hitler” la Ateneul din Iasi

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Cozy Poetry Night @Acaju

174 BPM @Hala FiX

Gilly Barbu Acoustic Concert @TIMES

Seara de Stand Up Comedy @TIMES

Scrie un comentariu: