Ficțiuni Reale, un proiect colectiv inițiat de Florin Piersic Jr.

Ficțiuni Reale, un proiect colectiv inițiat de Florin Piersic Jr. afis Ficțiuni Reale este un proiect inițiat de Florin Piersic Jr., proiect adresat tuturor scriitorilor care doresc să-și publice operele într-un volum colectiv. Scriitorii căutați nu trebuie să aibă cunoștințe de specialitate, premii internaționale sau alte distincții care să le ateste într-o formă sau alta titulatura de scriitor.

Tot ce trebuie să facă este să-și dorească să scrie și să trimită un text care să respecte câteva reguli.Dintre aceste reguli, cea mai importantă este aceea ca textul să aibă între 3000 și 10000 de caractere, cu tot cu spații. În plus, textul trebuie să respecte regulile de construcție ale unei povestiri, să aibă acea doză de imprevizibil și un stil proaspăt, fluidizat de simplitatea curgerii ideilor.

În plus, singurul element comun al povestirilor trebuie să fie veridicitatea: indiferent că textul trimis este o întâmplare trăită sau, dimpotrivă, una imaginată, trebuie povestit la persoana I, iar cititorul trebuie să rămână în urma lecturii cu impresia că tot ceea ce a citit s-a întâmplat cu adevărat.

Condiţiile necesare și suficiente pentru a participa la proiect sunt simple: povesti­rea e scrisă la persoana întâi („mie mi s-a-ntâmplat, așa că eu o povestesc”). Trebuie să conţină între 3500 și 10000 de semne (cu tot cu spaţii). Poate fi trimisă la adresa pier­sicjr@gmail.com împreună cu datele de con­tact ale autorului (nume, adresă fizică, tele­fon). În cazul în care povestirea va fi publi­cată, autorul va primi un contract prin ca­re cedează drepturile de autor editurii care va publica volumul de faţă. E foarte impor­tant ca cei care vor să participe să accepte faptul că povestirile nu vor fi plătite de că­tre editură. E vorba doar de șansa de a-ţi ve­dea povestea publicată, alături de alte 150 sau 200. Singura garanţie e că eu voi fi cel care va avea grijă de toate detaliile în ce­ea ce privește cartea, începând cu ordinea așezării povestirilor în volum, și până la co­pertă, font și așa mai departe.

Florin Piersic Jr.

INTERVIU CU FLORIN PIERSIC JR.

  • De ce un proiect colectiv și nu un volum semnat de Florin Piersic Jr?

Scriu puțin în ultima vreme. Dar îmi place să citesc, mai ales povestiri scurte. Prejudecata generală sună cam așa: „De ce să scrie un om care nu e scriitor, un amator?” Majoritatea oamenilor au impresia că trebuie să facă doar ce au învățat în școală sau facultate, doar lucrul ăla care stă scris pe diploma lor. Acum vreo 15 ani mi-a trecut prin cap să fac regie, dar m-am gândit că n-am cum, pentru că n-o să mai pierd patru ani din viață făcând o a doua facultate. Abia mai târziu mi-am dat seama că greșeam. Am regizat două spectacole în underground, iar la al treilea mi-am regizat propriul show. Apoi au început să apară oameni care au vrut să lucreze cu mine, ca regizor. Cred că orice lucru bun pleacă de la un exercițiu pregătitor. În cazul Ficțiunilor Reale, confirmarea a venit deja de la câțiva oameni. Există vreo cinci povestiri care m-au tulburat încă de la prima lectură. Încep să cred că proiectul a fost o idee bună, fie numai și pentru faptul că am schimbat câteva vorbe cu acești oameni.

  • Ce mesaj vrei să transmiți prin publicarea acestei cărți?

„Citiți cărți, sunt încă niște accesorii foarte la modă.” Glumesc. Nu știu. Niciodată nu știu să răspund la întrebarea asta cu mesajul.

  • De ce ai vrut să fii tu editorul textelor, când ți-ai dat seama că îți place să faci asta?

Consider asta un privilegiu. E adevărat că am primit și texte chiar greu de citit, unele groaznice, există oameni cărora nu le-am răspuns (comunicarea n-ar fi fost folositoare pentru nici una dintre părți), așa că mi-am luat (și o să-mi mai iau) multe înjurături. Dar rămâne un privilegiu. Acela de a-i descoperi pe oamenii de care vorbeam mai devreme.

  • De ce ficțiuni plauzibile și nu ficțiuni de orice fel?

N-am spus că trebuie să fie „plauzibile”. Am folosit cuvântul ăsta? Nu-mi amintesc. Trebuie doar să fie povestite la persoana întâi. (Aici am întâlnit destui oameni, unii chiar cu talent, care n-au vrut să respecte această regulă, fapt pentru care n-au putut rămâne în proiect.) Poate că „plauzibil” s-ar putea traduce prin: „Orice mi-ai povesti, eu te cred pe cuvânt”. Poți să intri și în zona fantasticului, important e să te cred, să cred că ție ți s-a întâmplat cu adevărat ce spui acolo. Adică nu dau foaia ca să ajung la următoarea povestire, o citesc pe-a ta până la sfârșit, apoi iau semnul de carte, închid volumul și-l las deoparte o zi sau două. Ca să mai rumeg senzațiile pe care le-ai trezit tu în mine. Cam asta îmi doresc.

Contiuarea interviului pe www.revistadepovestiri.ro/florin-piersic-interviu

INFO

www.facebook.com/FictiuniReale

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Balul Bobocilor 2017 / U.N.A.G.E Artium

Marionnette Show prezinta ”Iepurele si ariciul”

Canaf LIVE @RocknRolla

Folk si alte deliciii la Ospataria ”Ulita Veche”

Scrie un comentariu: