Elisabeta Bostan se întoarce acasă, la Buhuși: “CineCopilăria cu Elisabeta Bostan”

În 2019, Primăria orașului Buhuși, Asociația Culturală ARTIS și Casa de Cultură Buhuși lansează proiectul cultural „CineCopilăria cu Elisabeta Bostan”. La Buhuși, orașul natal al regizoarei Elisabeta Bostan, vor fi proiectate filmele copilăriei.

Anul acesta, muzicalul Veronica împlinește 47 de ani de la lansare. Filmul a fost lansat pe 6 aprilie 1972. Regizat de Elisabeta Bostan, îi are în în rolurile principale pe Lulu Mihăescu, Margareta Pâslaru și Dem Rădulescu.

Premiat cu medalia de bronz pentru cel mai bun film muzical la Festivalul in­ter­naţional al filmului de la Moscova şi men­ţi­u­ne specială la Festivalul filmului pentru copii şi tineret de la Gijon, Spania, 1973, filmul a marcat de-a lungul timpului zeci de generații.

Statisticile spun că numărul persoanelor care au primit numele Veronica după 1972 a fost de 17.339; 0.50 % din persoanele care au văzut filmul Veronica și-au denumit copiii cu același nume. Producția a adunat, oficial, 3.620.420 de spectatori.

Ideea de a o sărbători pe Elisabeta Bostan ne-a venit în 2016, când am invitat-o pe doamna filmelor pentru copii la Serile Filmului Românesc. Apoi am inaugurat Secțiunea de Filme pentru Copii și așa am ajuns să ne gândim la “rădăcinile” regizoarei. Am ajuns la Buhuși cu Centenarul Filmului Românesc, unde am găsit deschidere din partea primăriei și am hotărât să îi dedicăm un întreg proiect cultural doamnei Elisabeta Bostan. Mai mult decât atât, am hotărât că vom da numele Elisabeta Bostan Casei de Cultură din Buhuși. Vom sărbători cu și printre copii, așa cum i-a plăcut mereu regizoarei să-și realizeze filmele”, spune Andrei Giurgia, managerul proiectului Cinecopilăria.

Elisabeta Bostan – 12 lungmetraje, 11 scurtmetraje, 11 filme documentare

Născută în 1931, la Buhuși, Elisabeta Bostan sau Zizi, așa cum îi spun colegii, este regizoare, scenaristă și producătoare. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, secția regie de film, în 1954.
Mulți ani mai târziu, în 1996, a intițiat Festivalul de film studențesc CineMaiubit, timp în care a devenit membră a Uniunii Cineaștilor din România și profesor universitar și decan la Facultatea de Film, din cadrul UNATC, București. Filmele sale au fost premiate la festivaluri de film, precum: Teheran, Tokio, Kyoto, Madras, Montreal, iar în multe festivaluri a fost preşedintă de juriu. Este considerată un reper al filmelor pentru copii.

A regizat filme precum: „Culegere de dansuri românești” (1956), „Trei jocuri românești” (1958), „Dansul «Cloșca cu puii de aur»” (1958), „Cloșca cu pui” (1958), „Hora” (1959), „Puștiul” (1962), „Năică și peștișorul” (1963), „Amintiri din copilărie” (1964), „Pupăza din tei” (1965), „Năică și barza” (1966), „Năică și veverița” (1967), „Năică pleacă la București” (1967), „Tinerețe fără bătrânețe” (1969), „Veronica” (1972), „Veronica se întoarce” (1973), „Mama” (1976), „Saltimbancii” (1981), „Un saltimbanc la Polul Nord” (1982), „Fram” (1983) – serial TV, „Promisiuni” (1985), „Zâmbet de soare”(1987), „Unde ești copilărie?” (1988), „Desene pe asfalt” (1989), „Campioana” (1990), „Telefonul” (1992), „Iza-Bella” (2007).

Despre Buhuși

Prima atestare documentară datează din 1438, fiind consemnată așezarea cu numele de Bodești. La 14 aprilie 1457, în localitatea Orbic (azi cartier al orașului), Ștefan cel Mare, înaintând spre Suceava, a obținut o victorie decisivă asupra lui Petru Aron. Începând cu anul 1800, așezarea capătă treptat numele actual, fiind numită mai întâi Bodeștii lui Buhuș, Bodeștii Buhușoaiei, Buhușoaia, Buhuș. Toate aceste denumiri derivă de la numele familiei boierești Buhuș care stăpânea aceste locuri. În anul 1819 a fost declarat târg boieresc, iar din anul 1832 încep să apară primele ateliere meșteșugărești. A fost declarat oraș în anul 1930.

La pagina 137 din Enciclopedia Cugetarea (1936 – 1939), precum și la pagina 576 din Istoria românilor, de Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu se afirmă cu certitudine că localitatea a purtat în trecut și numele de București.

Orașul Buhuși s-a dezvoltat datorită existenței Fabricii de Postav care, acum 100 și ceva de ani, era cea mai mare din Europa și aducea venituri considerabile localității.

INFO

www.facebook.com/Cinecopilaria

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Avioane de hârtie – Trupa Kangai

Chill & Jazz evening

Black Glue – Wild thoughts

Flamazing Weekend

Scrie un comentariu: