De vorbă cu actrita Claudia Motea

Harta lumii devine foarte mică atunci când sufletele noastre călătoresc si împrăstie bunătate si frumusete. O poti face virtual, sau o poti face în reliatate. Totul este să nu te pierzi, să nu uiti de unde ai plecat, să nu uiti că ai o datorie fataă de meseria pe care o ai si pentru cei ce ti-au stat în jur sustinându-te, sau îndrumiându-te. Actrita Claudia Motea este un om care a reusit să guste din aceste călătorii, fie virtuale, fie reale, si ea însăsi ne-a invitat pe noi, spectatorii, la alte călătorii în universul teatrului, al celei de a doua naturi a sa! A petrecut ani de zile în Canada si Statele Unite ale Americii, a mers în tările bătrânului continent European si acum ne bucurăm de prezenta ei aici, în România.

De curând am avut ocazia să te vedem într-o piesa dedicată lui Eminescu. Dragostea dintre el si Veronica Micle te-au inspirat si ai urcat pe scenă interpretând ceea ce noi ne-am imaginat citind poeziile lor. Ce-a fost mai greu: să alegi versurile potrivite, sau să interpretezi o legendă a dragostei eterne?

Da, este vorba despre spectacolul „Eminescu-Dragoste Eternă”, care a venit ca un imn închinat iubirii eminesciene la sărbătorirea a 164 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu. UZPR, Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România, în parteneriat cu Fundatia Internatională Mihai Eminescu, pe scena teatrului bucurestean Mignon, au reusit anul acesta să facă o sărbătoare de suflet si spirit Eminescian, atât de frumos! Ce pot spune despre spectacolul multimedia „Eminescu-Dragoste Eternă”, este că are un concept regizoral inedit si o structură avangardistă, punând atât accent pe Eminescu –Jurnalistul cât si pe scrisorile de dragoste ale marelui poet către Veronica Micle si vice-versa. Împreună cu Alexandra Drăgut, regizoarea spectacolului, am dorit ca spectatorul să aibă si o altă perceptie asupra stării sufletesti eminesciene. Textul acestui spectacol a fost o combinatie de poezie si proză peste care am presărat petale de floare albastră, as putea spune. Când am scris monologul Veronicăi Micle, aveam deja cuibărite în inimă un amalgam de sentimente diferite, ce le încearcă orice îndrăgostit: sperantă, deznădejde, încredere, teamă, candoare, zbucium sufletesc… Interpretarea artistică a venit ca o completare la ce mi-am propus, de a încheia un act artistic si a transmite publicului din sală un mesaj la un potential emotiv maxim, având ca semnatura dragostea eternă… „dacă dragoste nu e, nimic nu e!”, spunea marele nostru Marin Preda.


Ai revenit in România cu experienta scenei de teatru din Canada si SUA. Ai adus cu tine un spectacol deosebit: IUBESTE-MĂ AMERICA! Titlul spune multe, dar …. cum a luat nastere acest spectacol?

„Iubeste-mă…America!„ este piesa mea de suflet. Este cartea mea de vizită ca actor si dramaturg, pe care se pare că trebuie să o prezint în multe părti ale lumii, continuând să o joc mai bine de trei ani în Europa si în America. În 1998 am emigrat în Canada, în urma unui turneu artistic avut în New York la Lincoln Center Summer Theater Festival cu piesa „Danaidele”, sub regia maiestoasă a lui Silviu Purcărete. Conditiile de adaptare la o viată nouă, la o lume nouă, m-au inspirat pentru a scrie piesa de teatru „Niciodată o alta fată ca mine”, piesa care s-a bucurat de un succes mare în Canada si SUA, fiind premiată din punct de vedere artistic si dramaturgic. În 2010 am revenit în România si alături de regizorul AL.G.Croitoru am dat o formă nouă acestei piese, transformând-o într-un spectacol–film. Conceptul regizoral inedit al Maestrului Croitoru, experienta mea artistică de peste hotare, curajul de a interpreta în acest spectacol nu mai putin de opt personaje cu ârste între 25-80 de ani, dorinta de a transmite un mesaj artistic puternic, toate aceste lucruri au concurat si s-au completat între ele, tinând vie flacăra acestui spectacol, prelungindu-i atât de frumos existenta.

Titlul „Iubeste-mă …America!” a venit de din experienta pe care o traieste orice emigrant. Acesta, ajuns pe meleagurile americane, doreste sa fie acceptat si sa se integreze in  sistemul nou de viata, sa-si creeze de fapt un mediu propice unei existente indestulatoare a vietii, sa-si implineasca acel American Dream/Vis American, in care, daca nu crezi, nu vei reusi.

Când joci acest spectacol peste hotare, care este reactia spectactorilor: O româncă interpretind un rol de americancă, sau o americancă interpretată de o româncă?

La bază este structura mea de româncă de care nu ma dezic oriunde as trăi, sau as juca în această lume. Am jucat foarte mult, mai bine de zece ani pe scena teatrului canadian si american, numai această piesa având peste 50 de reprezentatii în limba engleză. Am avut mult mai multi spectatori vorbitori de limba engleză decât români. Multi spectatori, datorită accentului meu, desi nu stiau exact unde să mă plaseze ca origine în Europa, bănuiau că as fi din Europa de Est. Mă întrebau în final „De unde esti?”. „Din România!”  le răspundeam.  Era cam asa ceva: Bine, bine esti canadian, dar de unde esti de loc?! America este continentul emigrantilor. Eu am si cetătenia canadiană. Sunt cetătean canadian de origine română. Sau sunt actrită romano-canadiană. Imaginati-vă că în Toronto, într-un singur oras, se vorbesc peste o sută de limbi. Dar limba de baza este engleză. Stela, personajul principal al spectacolului „Iubeste-mă… America!” este oglindă emigrantului român de pretutindeni. Cred că în tinuta de artist, în SUA sau în Canada, sunt percepută în dubla ipostază. Depinde de fiecare spectator în parte. De cât a putut el să se integreze în structura noii sale vieti de emigrant.


Ti-ai dedicat viata actoriei, scena este a doua ta natură. Omul Claudia si actrita Claudia, se opresc vreodată din a fi împreună?

Omului Claudia nu-i place să facă emfază de valentele sale actoricesti. Îmi place să fiu actrita Claudia, doar când sunt pe scenă. Consider primordială calitatea de a fi Om. Am învătat de la viată, si mai ales de la viata de emigrant, să pretuiesc în primul rînd dialogul inter uman. Poti fi cât se poate de talentat sau de destept, dacă nu essti Om în primul rând, se anihilează orice altă calitate a fiintei tale. De multe ori surprind oamenii. Ne întâlnim, vorbim si multi rămân surprinsi când mă văd jucând pe scenă…si chiar exclamă: „Joci bine dar nu spui nimic despre acest lucru. Esti modestă, atât de simplă!”. Mă amuz pentru că eu cred că cel mai mare câstig în viată este să fii modest si simplu. Să intri în acel firesc al vietii, să fii real, bun, generos, chiar dacă esti încununat cu lauri. Dacă iubesti si respecti oamenii, iubirea pentru ei nu poate să-ti aducă decât iubire înapoi.  Actrita Claudia vine doar ca o completare a fiintei mele, a acelei meniri de a integra Omul Claudia pe scara vietii. Prin actul artistic, de fapt încerc mereu a mă defini total în viată si a mă ajuta să supravietuiesc în modul pe care îl consider eu cel mai minunat.  Fără a mă cunoste cât mai mult ca Om, nu pot fi o actrită bună. Este vorba si de acea Arta de a Observa a lui Bertholt Brecht…si cred si in acele versuri soresciene: “Astfel atenti La tot si la toate, Am învătat mereu Să fim vesnici.”  Pe scenă mă simt nemuritoare, pentru că pot dărui ce consider că am eu mai bun si frumos din structura mea sufletească, pe lângă calitatea de Om.

Suntem la începutul unui nou an. Ai avut deja o reprezentatie peste hotare. Ce pregătesti pentru următoarele luni?

Cred că am început anul bine. De câteva zile m-am întors din Elvetia, unde am avut o reprezentatie a spectacolului „Iubeste-mă…America!”.  M-am întors cu o mare bucurie sufletească pentru că, în primul rând, am jucat într-o tara nouă; în peregrinările mele, n-am ajuns pâna acum în Elvetia, si mai ales la Luzern. Am fost impresionată de acel public al românilor de acolo care m-au primit cu multă căldura. Bunul venit a fost dat de la început, încă de pe aeroport, de către organizatoare, doamna Elena Drăghicescu căreia i s-a alăturat doamna Camelia Blaga. Participarea doamnei Ambasador Anca Opris si a unor personalităti din Corpul Diplomatic, suportul unei talentate actrite tinere  Andreea Pantece, proaspst emigrants, câteva mici daruri de nepretuit din partea artistilor româno-elvetieni, vor rămâne în potirul inimii mele ca amintiri de neuitat.

Totodată, în vara acestui an, voi participa în Elvetia la „Zilelel României”, onorând în acest mod invitatia doamnei Ambasador, Anca Opris. Alături de spectacolul „Iubeste-mă…America!”  voi prezenta si piesa de teatru „Eu, Claudia”, o piesă nouă la care lucrez în prezent.

În luna decembrie a anului trecut UZPR alături de Fundatia Internatională Mihai Eminescu au dat nastere la Seratele  Eminescu-Jurnalistul. O dată pe lună, la Teatrul Mignon, un public format mai mult din jurnalisti, artisti, scriitori, se întâlnesc pentru a omagia în acest fel, existenta eminesciană. La cea de a doua editie a acestor serate, am participat cu spectacolul „Eminescu-Dragoste Eternă”. In viitor as dori să devin, alături de regizoarea Alexandra Drăgut, un exponent de bază al miscării artistice al acestor evenimente. Motivatia se găseste nu numai în iubirea pentru Eminescu, dar si în respectul considerabil pentru oamenii care au plămădit aceste serate, Doru Dinu Glăvan, pressedintele UZPR, jurnalistul Miron Manega, vice-presedinta Fundatiei Mihai Eminescu, redactor-sef al ziarului Cronica Fundatiilor, doamna Rodica Subtirelu, Tu-om frumos, Mădălina Diaconu… si la toate acestea, adaug dorinta de a juca într-un frumos teatru bucurestean, Teatrul Mignon.

In luna martie voi zbura in America pentru un mini-turneu in Los Angeles, care sper sa aduca si alte spectacole in Las Vegas si Palm Springs. Totodata la invitatia Fundatiei Americane Film Musicians Secondary Markets Fund voi participa la un eveniment caritabil New York in Hollywood ce va fi la Studiourile CBS in Studio City- Los Angeles.

Alte proiecte sunt pentru luna iulie, când, alături de managerul meu, doamna Mariana Mihăila, presedinta Fundatiei olandeze DutchRo, voi avea un periplu artistic în Canada, participând la festivalul international de teatru si film Toronto Fringe Festival.

Si mai sunt si alte proiecte, legate de publicarea unei cărti a Maestrului AL.G.Croitoru, câteva spectacole de divertisment, conturarea lucrării mele de masterat în dramaturgie filmică si, de ce nu, cât mai multă Iubire…de a primi si de a dărui…Vouă, oameni dragi!

Interviu de Mădălina Corina Diaconu

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Eunika – un spectacol in aer liber pentru toate varstele

Ziua Europeană a Limbilor la Casa Uniunii Europene de la Viena

Copiii olandezi descoperă limba română printre alte sonorităţi multilingve

Noaptea Albă a Galeriilor Iasi, 2017

Scrie un comentariu: