CONFERINTELE FIE: Dr. Raed Arafat, despre paradoxul amânării în medicina de urgentă

Cea de-a doua conferintă motivatională din seria celor sapte întâlniri propuse publicului iesean în cadrul Festivalului International al Educatiei l-a adus pe scena Aulei din Biblioteca Centrală Universitară (BCU) pe dr. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătătii. Sub semnele de întrebare lansate în titlul „Unde am fost, unde suntem si unde vrem să ajungem în medicina de urgentă”, acesta a vorbit publicului, printre care s-au numărat profesori universitari, medici, studenti ai Universitătii de Medicină si Farmacie „Gr. T. Popa” din Iasi, despre cum a ajuns sistemul medical de urgentă românesc  să beneficieze de ceea ce astăzi cunoastem drept Serviciul Mobil de Urgentă, Reanimare si Descarcerare (SMURD).

De ce este atât de greu să faci ceva despre care stii că este un lucru bun?”, ne-a întrebat dr. Raed Arafat. Multi dintre tinerii care-au umplut Aula BCU n-au stiut în ce amintiri să răscolească pentru a-i răspunde. Însă cel care-a adus în România modelul SMURD s-a gândit, în tot acest răstimp, la tot ce a stat în drumul spre înfiintarea lui si, mai ales, convingerea celor de bunăvointa cărora depindea acest lucru că el reprezintă un pas înainte. Studentul Arafat, căci în mintea lui a răsărit convingerea că există loc de schimbare, l-a avut alături pe profesorul său de chirurgie, Aurel Kaufmann, de la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca. „El m-a numit presedintele cercului stiintific studentesc din Cluj si mi-a spus că eu voi tine cursul final al propriilor mei colegi. Si tot el m-a avertizat, în anul al III-lea, că «numele tău este Arafat si e deosebit de important ce faci»”, si-a amintit medicul.

Salvare fără atingere
Sub amenintarea prejudecătilor si-a îndoielilor prefăcute în piedici. Asa a început „proiectul scotian al SMURD-ului” si a continuat astfel chiar si după aparitia lui. Modelul initial al serviciului gândit de dr. Arafat era menit să ducă, cât mai repede posibil, un sprijin medical lângă bolnav sau rănit. La începutul anilor ’90, după ce se specializase în anesteziologie la Târgu Mures, medicul a ajutat la crearea unui prototip al serviciului mobil de urgentă. „Era o ambulantă dotată minimal, cu care ajungeam în 4 – 6 minute la pacient. Am fost dus si la politie cu acuzatia că, de fapt, masina si defibrilatorul au fost furate si nu donate din străinătate.

Prima masină de Terapie Intensivă a venit din Germania, printr-o donatie înlesnită de prieteniile medicului legate în timpul stagiilor de voluntariat în medicina de urgentă. „Aveam, atunci, pentru prima dată, posibilitatea să facem tot ce se putea. Îmi amintesc de familia unui bolnav, un pacient care a făcut stop cardiac. El a murit, însă după încercările noastre de a-l resuscita rapid, într-o masină dotată pentru asa ceva, familia mi-a multumit”, a povestit dr. Arafat. Însă o anumită doză de neîncredere s-a perpetuat. „Nu atingeti nici un pacient până nu îl vede un specialist, pentru că sunteti cetătean străin”, i se spunea.

Astăzi, dr. Raed Arafat ne-a întrebat ce-am fi făcut. În conditiile în care parteneriatul dorit cu Crucea Rosie a căzut la scurt timp după ce presedintele la nivel national al organizatiei de atunci l-a refuzat, iar directorul Directiei Sanitare Române era împotriva demersurilor dr. Arafat, acesta a încercat legarea serviciului medical de urgentă de pompieri, după o initiativă a Serviciului de Pompieri din Scotia. Apoi a venit nevoia unei unităti de primire urgente, care a apărut la Târgu Mures în 2012, la opt ani după primele încercări. „90% din oameni ar fi renuntat din 1991. Dar asa România n-ar fi cunoscut sistemul de descarcerare în 1993 si s-ar fi continuat metoda veche, când, în cazul unui accident, masina cu tot cu victime era ridicată si dusă la un centru special în care se făcea descarcerarea.

Dr. Raed Arafat a povestit parcursul lucrurilor care au construit actualul SMURD ca pe o biografie. După mai bine de o oră în care am înteles, asa cum spune si titlul conferintei, unde a fost si unde este România în ceea ce priveste medicina de urgentă, am ajuns la concluzia proverbului pe care ni l-a strecurat, în discutii, invitatul. Când vrei să faci o schimbare reală, în medicină mai mult decât oriunde „ e mai bine să ceri iertare pentru un lucru decât să ceri permisiunea de-al face”.

Anca TOMA

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Clubul Cinefililor va invita la film: “A Woman Under the Influence”, in regia lui John Cassavetes

Vlad Nedelcu LIVE @Art Georgies Gallery

Cocktail Party @Italianissimo Pub

Start inscrieri la Concursul Național de Proză „Mihail Sadoveanu”

Scrie un comentariu: