Conferinta-atelier a Comisiei pentru Lingvistica Balcanica

 

* 19-20 septembrie * Sala Ferdinand (rectorat – Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, corp A)

Deschidere: luni, 19 septembrie, ora 10.00

Organizatori: Centrul de Studii Indo-Europene si Balcanice din cadrul Facultatii de Litere – Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, Centrul Cultural German Iasi, Universitatea Friedrich-Schiller din Jena – Germania)

Toate lucrarile vor fi sustinute in limba engleza, franceza sau germana.

Lingvistica balcanica din ultimii ani ai secolului XX inca era preocupata de studierea si evaluarea sistematica a asa-numitelor “balcanisme”, acestea fiind incadrate intre limitele sectoarelor traditionale ale lingvisticii, anume fonetica si fonologia, morfosintaxa si lexicologia, partial si frazeologia. Respectivele corespondente dintre limbile balcanice au fost explicate ca rezultate din influentele limbilor balcanice de substrat, precum traca, daca si ilira, dar si ca efecte ale adstratului latino-romanic si ale celui grec. Cercetari de teren pe directie dialectologica in vederea alcatuirii unor atlase lingvistice au fost intreprinse inca de acum 100 de ani, mai intai de catre balcanologul Gustav Weigand (1860-1930) din Leipzig.

Pana la ora actuala, “filologia balcanica” sau, cum se spune astazi, “lingvistica balcanica” sau “lingvistica sud-est europeana” a evoluat ca o disciplina care s-a plasat la intersectia dintre lingvistica comparativ-istorica, cea genealogica si cea tipologica. S-a facut comparatie atat intre limbi strans inrudite intre ele, anume limbile balcanice sud-slave, cat si intre acestea si limbi balcanice indo-europene ne-slave, anume romana, albaneza si neogreaca. Mai recent  s-a facut o largire a domeniul limbilor luate in consideratie, in primul rand prin adaugarea maghiarei si turcei, asa incat intre timp formula “lingvistica sud-est europeana” a ajuns sa se foloseasca si ea tot mai frecvent.

 

* Comisia pentru Lingvistica Balcanica a fost fundata in septembrie 1993, in timpul Congresului International al Slavistilor de la Bratislava, la propunerea Prof. Helmut W. Schaller, de la Universitatea Philipps din Marburg. Rolul de presedinte a fost asumat, cum se obisnuieste in asemenea situatii, de catre propunator. Au urmat imediat invitatiile la colaborare cu noua Comisie, avandu-se in vedere ca un numar cat mai mare de tari sa fie reprezentate de noii membri. Cu sprijinul financiar al Comunitatii Germane pentru Cercetare din Bonn, in aprilie 1997 Comisia a putut sa-si desfasoare prima conferinta si, in acelasi timp, intrunirea sa constitutiva la Marburg, tema fiind “Probleme actuale ale  lingvisticii balcanice“. A urmat o a doua conferinta, in mai 2001, la Sankt Petersburg, tot pe tematica problemelor actuale ale lingvisticii balcanice, ca si pe probleme ale alcatuirii unui atlas lingvistic balcanic. In cadrul cele de-a a treia conferinte (in 2002, la Sofia), au fost pentru prima data abordate si aspecte ale lexicului comun balcanic. A patra conferinta a Comisiei s-a desfasurat din nou la Sankt Petersburg, in iunie 2004, cu o tematica axata pe limbi si dialecte ale unor grupari etnice mici din Peninsula Balcanica, iar in noiembrie 2006, la Belgrad, tema celei de-a cincea conferinte a Comisiei a fost pozitia si rolul elementul romanic din zona in discutie. Conferinte ulterioare ale Comisiei au avut loc pe 4-6 aprilie 2008 la Berlin, cu tema “Inovatii in lingvistica de contact din domeniul balcanologic”, cu care ocazie au prezentat comunicari specialisti din Bulgaria, Rusia, Suedia, Finlanda, Austria si Germania. Urmatoarea conferinta a Comisiei a avut loc in 2009, la Veliko Tarnovo, Bulgaria, cu tema “Sistemul verbal al limbilor balcanice”.

La 3-5 septembrie 2010, la Universitatea din Viena, cu organizare asigurata de Academia Austriaca de Stiinte si de Institutul de Romanistica, s-a desfasurat conferinta cu tema “Balcanismele azi” (“Balkanisms Today”). La acea intrunire academica au luat parte, pe langa membrii Comisiei pentru Lingvistica Balcanica, 30 de alti reprezentanti ai domeniului. Viena a fost prezentata ca locatie ideala pentru o asemenea intrunire, deoarece Universitatea din Viena si Academia Austriaca au reprezentat “leaganul lingvisticii balcanice” in secolul XIX, deschizatorii de drum fiind Kopitar si Miklosich.

Toate conferintele de pana acum ale Comisiei au inclus si sedinte organizatorice, la care au fost discutate si planificate activitatile pentru viitor. O asemenea sedinta a avut loc si in septembrie 2010 la Viena, cu care ocazie Prof. Adrian Poruciuc, de la Facultatea de Litere a Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi a fost cooptat ca membru al Comisiei. Mai mult, s-a hotarat ca urmatoarea conferinta sa aiba loc la Iasi, tema-titlu fiind cea propusa de Prof. Poruciuc, anume “Balkan Linguistics as/vs Eurolinguistics”. Asa se face ca in zilele de 19-20 septembrie 2011, o parte dintre membrii Comisiei pentru Lingvistica Balcanica, carora li se alatura un numar de colaboratori externi, vor tine comunicari si vor discuta, in cadrul unei conferinte-atelier, probleme ale “uniunii glotice balcanice”, posibilitati de valorificare (in context european) a realizarilor balcanistilor, precum si aspecte concrete ale unor enclave glotice din sud-estul Europei.

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

DEGEȚICA | Teatrul Luceafarul Iasi

Mireasa mortului | Cinema Ateneu

Inimă de foc: Neînfricata | Cinema Ateneu

Downton Abbey: O nouă eră | Cinema Ateneu

Scrie un comentariu: