Campania de sensibilizare a opiniei publice privind problematica reintegrării sociale a deținuților

Ateneul Tătărași în colaborare cu  Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Penitenciarul Iaşi și Serviciul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială invită publicul luni, 13 octombrie 2014 de la ora 10.00 la „Campania de sensibilizare a opiniei publice privind problematica reintegrării sociale a deținuților”, găzduit în sala mare de spectacole de la Ateneul Tătărași. Intrarea este liberă.

Afis-eveniment-Iasi-13-10-2

Acțiunea va fi susținută simultan în toate unitățile de deținere din țară cu ocazia „Zilei educației non-formale”, zi cu dublă semnificație, fiind și momentul care marchează împlinirea a 25 de ani de la adorptarea Recomandării nr. R(89) 12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, document care ghidează întreaga activitate de reintegrare socială, activitate la care și comunitatea este invitată să se implice din ce în ce mai mult.

Din programul evenimentului fac parte următoarele activități: cuvânt deschidere- Cms. șef Marius Vulpe, Director Penitenciar Iași, prezentarea demersurilor de reintegrare socială conform Strategiei Naționale de Reintegrare Socială (inclusiv povești de succes ale deținuților- Cms. șef Carmen Matei, cuvântul scriitorului Ciprian Miron, program artistic susținut de deținuți, dezbatere publică, expoziție de artă fotografică.

Aşa cum se ştie, în penitenciarele din România execută o pedeapsă privativă de libertate peste 33 000 de persoane care au săvârşit infracţiuni. Această cifră este egală cu populaţia unor oraşe ca, de exemplu, Râmnicu Sărat sau Paşcani.

Bazându-ne pe datele anilor trecuţi, şi în 2014  urmează a fi puşi în libertate în jur de 9 000 de foşti deţinuţi, ceea ce înseamnă o medie de peste 26 de deţinuţi pe zi. Aceleaşi statistici arată că în următorii trei ani, peste jumătate dintre aceştia, în absenţa oricăror intervenţii în vederea reintegrării şi/sau reabilitării lor, vor săvârşi noi infracţiuni, urmând a fi reîncarceraţi.

În ultimii trei ani s-au eliberat, în medie, 9 737 deţinuţi pe an, cu înregistrarea unui important trend ascendent al numărului de persoane liberate anual. În proporţie de peste 90%, deţinuţii s-au liberat condiţionat şi nu la termen. În cazul comiterii unei alte fapte penale pe durata termenului de liberare condiţionată, probabilitatea cea mai mare este ca aceştia să se întoarcă în penitenciar, fie măcar doar pentru a executa restul de pedeapsă de la prima condamnare. În anul 2009, s-au liberat 11 868 persoane. Până la sfârşitul anului 2012, s-au întors în penitenciare 4 660 deţinuţi, ceea ce înseamnă 39,26% rată de reîncarcerare în primii doi ani de la liberare. Pornind de la aceste constatări, se poate prezuma că, în România, rata de reîncarcerare după liberare este de cca. 35-40% în primii 2 ani.

Analizele de tip cost/beneficiu au indicat faptul că rata recidivei are valori ridicate în sistemele în care nu se dezvoltă programe structurate de reintegrare socială. Majoritatea sistemelor penale „supra-sancţionează” recidiva, prin cumul de pedeapsă. În consecinţă, un număr mare de recidivişti custodiaţi implică costuri pe perioade îndelungate de timp.
Pe de altă parte, copiii părinţilor care au executat sau execută o pedeapsă privativă de libertate sunt plasaţi într-o zonă de risc, putând rămâne fără adăpost sau instituţionalizaţi, iar, în unele dintre cazuri, putând fi ei înşişi încarceraţi din cauza modalităţilor inadecvate de supraveghere a părinţilor. Se presupune că toţi aceşti factori de risc subminează atât capacitatea de ataşament, cât şi abilităţile parentale ale persoanelor custodiate care, la rândul lor, diminuează capacitatea de ataşament a copiilor, sănătatea mintală generală şi determină creşterea riscului de a fi abuzaţi şi neglijaţi. Totodată, statisticile demonstrează că acei copii ai căror părinţi au fost închişi de mai multe ori, au mai multe “şanse”, comparativ cu ceilalţi copii de vârsta lor, să devină  ei înşişi infractori.

Experienţa europeană a arătat că singura modalitate viabilă de a reduce infracţionalitatea este prin implicarea comunităţii. Colaborarea cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ superior în desfăşurarea activităţilor destinate deţinuţilor/persoanelor internate, investiţia în formarea şi perfecţionare profesională a personalului, stimularea activităţilor de voluntariat şi, nu în ultimul rând, sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica infracţionalităţii, în general, şi a delincvenţei juvenile, în special, constituie alternative viabile de acţiune pentru prevenirea recidivei şi creşterea calităţii vieţii în detenţie.

Avem convingerea că putem avea o comunitate mai sigură, iar infracţionalitatea poate fi redusă semnificativ doar dacă oamenii, organizaţiile  şi instituţiile colaborează pentru atingerea acestor obiective.

INFO

ATENEUL TĂTĂRAŞI

Str. ION CREANGĂ nr. 14 IAŞI, cod postal 700320

Telefon/ Fax: 0232 261 846,

E-mail: ateneutatarasi@yahoo.com

www.ateneutatarasi.ro

www.facebook.com/ateneultatarasi

ULTIMELE ARTICOLE PUBLICATE:

Lansare de carte la Muzeul Unirii: “Ochiul cuvântului. Minipoeme în stil haiku”, de Georgeta Tudora

Ateliere de gatit creativ cu Masterchef Elena Padurariu

„Bancherul diavolului. Cum am distrus secretul bancar elvețian” se lanseaza la Iasi

Charity Quiz Night @Times

Scrie un comentariu: